Frontiera UK - Republica Irlanda, principal obstacol în negocieri cu UE

Premierul Varadkar, aflat în prima sa vizită la Belfast, capitala Irlandei de Nord, a atras atenția că Brexit va afecta toate aspectele vieții din provincia britanică după ieșirea din UE.

El a avansat două posibile soluții post-Brexit: prima - o uniune vamală UE - UK dacă Regatul Unit dorește să facă parte din această uniune vamală; a doua - un acord "profund" de comerț liber cu UE dacă Regatul Unit nu dorește o uniune vamală.

Chestiunea frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord este unul dintre cele trei puncte esențiale, alături de statutul cetățenilor UE în Regatul Unit și obligațiile financiare ale Marii Britanii față de UE după Brexit, asupra cărora insistă negociatorii Uniunii pentru a se putea ajunge la un acord privind Brexit. 

Frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord, lungă de 500 de kilometri, a fost trasată în 1921, atunci când insula Irlanda a fost partiționată, între proaspătul stat independent irlandez și provincia Ulster care a rămas parte a Regatului Unit.

Atât Regatul Unit cât și Republica Irlanda au devenit membri ai Comunității Economice Europene la 1 ianuarie 1973, care ulterior a devenit Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1993, dar frontiera dintre cele două state a rămas una dură până după semnarea în 1998 a Acordului din Vinerea Mare care a pus capăt unui război civil de 30 de ani din Irlanda de Nord declanșat de lupta armată a separatiștilor care doreau reunificarea provinciei cu Republica Irlanda. 

Controale la frontieră

Astăzi există peste 200 de puncte de trecere a frontierei dintre cele două state prin care tranzitează lunar peste două milioane de vehicule, iar zilnic circa 30000 de persoane o traversează pentru a merge la lucru. 

Numeroși cetățeni protestează împotriva unei frontiere "dure" între Irlanda de Nord și Republica Irlanda

Reintroducerea controalelor la frontieră după ieșirea Marii Britanii din UE în martie 2019 ar produce o perturbare uriașă și premierul Varadkar a avertizat că o astfel de situație ar putea pune în pericol beneficiile acordului de pace de acum aproape 20 de ani. 

Între timp, numărul cetățenilor britanici care au cerut pașaport al Republicii Irlanda s-a ridicat în primele șase luni ale acestui an la aproape 100000, o creștere de 2/3 față de anul trecut. Republica Irlanda acordă cetățenie tuturor persoanelor născute pe teritoriul insulei Irlanda, inclusiv în Irlanda de Nord.

În referendumul din 23 iunie 2016 electoratul din Irlanda de Nord a votat în proporție de 55% - 45% în favoarea rămânerii în UE, față de 52% - 48% în favoarea ieșirii din UE pe ansamblul Regatului Unit. 

Cu toate acestea, lidera Partidului Democratic Unionist (DUP), Arlene Foster, fost lider al executivului regional, se opune unor concesii față de UE și implicit Republica Irlanda. 

DUP, care susține cu tărie rămânerea provinciei în Regatul Unit, acordă sprijin la guvernare Partidului Conservator condus de premierulTheresa May, care a rămas fără majoritate în parlamentul de la Londra după alegerile din 8 iunie, iar criticii consideră că în felul acesta Foster poate exercita un șantaj.

În orice caz, deși poate părea un detaliu pe lângă statutul celor peste trei milioane de cetățeni UE din Marea Britanie sau zecile de miliarde de euro obligații ale Regatului Unit față de UE, frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord pare să fie chestiunea cea mai contencioasă care ar putea duce la colapsul negocierilor UE - UK.