Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ziua în care Mihai Viteazul şi-a pierdut capul

1200px-mihaiviteazul.jpg

Mihai Viteazul. Foto: Wikipedia

La 9 august românii comemorează un asasinat care a marcat profund mitologia şi istoria naţională. Este vorba de uciderea lui Mihai Viteazul, primul român care a unit cele trei ţări române şi care a rămas un simbol al dorinţei românilor de unitate naţională. Aflaţi povestea ascensiunii lui Mihai Viteazul, dar şi cum şi-a pierdut capul, din Pagina de istorie.

În anul 1601, românul Mihai Viteazul era una dintre cele mai cunoscute figuri la nivel european. El era renumit pentru capacităţile sale militare, precum şi pentru dârzenia cu care luptase împotriva Imperiului Otoman. Ascensiunea politică a lui Mihai Viteazul a început în anul 1588, când a obţinut rangul de stolnic, iar cinci ani mai târziu a obţinut cea mai importantă dregătorie boierească a Valahiei, aceea de ban al Craiovei. În acelaşi an, prin corupţie, el a devenit voievod, după ce a plătit Porţii Otomane o sumă record de 1,5 milioane de galbeni.

Un an mai târziu, Mihai Viteazul a aderat la o coaliţie antiotomană, numită Liga Sfântă, care reunea o mare parte a Europei catolice. În noiembrie 1594 Mihai Viteazul a pornit o răscoală antiotomană şi a obţinut o serie de victorii importante. În mai 1595, a suferit, însă, o înfrângere diplomatică atunci când boierii săi au acceptat ca principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, să devină domnitor al celor trei ţări române, în timp ce Mihai Viteazul rămânea un simplu guvernator. El nu s-a resemnat, iar în 1598 a devenit vasal direct al împăratului romano-german Rudolf al II-lea, care l-a declarat pe voievodul român drept principe ereditar. În această calitatea, Mihai Viteazul a intrat în Transilvania, pe care a cucerit-o în toamna lui 1599, iar în 1600 el a cucerit şi Moldova. Astfel, Mihai Viteazul devenea primul român care unea cele trei ţări române. El a păstrat sistemul de guvernare folosit deja de Sigismund Bathory.

La Bucureşti l-a numit domnitor pe fiul său, Nicolae Pătraşcu, iar la Iaşi pe nepotul său de frate, Marcu Cercel. Unirea, însă, nu a rezistat, pentru că Mihai Viteazul s-a confruntat cu răscoale, trădări şi cu ofensiva Poloniei, îndreptată împotriva sa.

A plecat la Praga să ceară ajutorul suzeranului său, împăratul Rudolf al II-lea, care i-a pus la dispoziţie o oaste comandată de generalul albanez Gheorghe Basta. În vara lui 1601, a recuperat, prin sabie, Transilvania şi Valahia. Însă ambiţiosul general Basta dorea puterea pentru sine, astfel că a ordonat unui detaşament de valoni să îl ucidă pe Mihai Viteazul. Asasinii au pătruns în tabăra principelui român, pe care l-au omorât pe Câmpia Turzii, chiar sub ochii boierilor şi ostaşilor săi. În mod simbolic, rămăşiţele sale se odinesc deoparte şi de alta a Carpaţilor. Capul său se află la Mănăstirea Dealu din valahia, iar trupul la Mănăstirea Mihai Vodă din Transilvania. Mihai Viteazul a pierit, însă, figura sa a continuat să inspire pe cei care luptau pentru unitatea naţională a românilor.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 9 august 2017.