Românii din Ucraina sunt nemulțumiți de noua lege a educaţiei

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Temporar, sistemul de învățământ în limba română sau în limba altor minorități se va păstra doar în clasele primare. Va fi păstrată doar predarea limbii române în clasele medii, nu și predarea altor materii în limba română.

Pentru comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.

Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege, dar a insistat asupra acceptării acestui articol.

Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului? – se întreabă românii din Ucraina. Ei au semnat un Apel către șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.

Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiș, etnic român, nu a participat la vot, protestând astfel împotriva adoptării acestei legi. Grigore Timiș, împreună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat și la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorității.

“Este regretabil faptul că nu am găsit colegi care să gândească la fel în ceea ce privește susținerea drepturilor constituționale ale minorităților naționale din Ucraina de a beneficia de educație în limba maternă” – a scris Grigore Timiș pe contul său de Facebook.

În același timp, liderii organizațiilor maghiare din regiunea Transcarpatia au declarat într-o scrisoare deschisă că protestează împotriva legii învățământului din Ucraina, solicitând Președintelui să nu o semneze. Comunitatea maghiară consideră că legea vine în contradicție cu obligațiile internaționale ale Ucrainei și cu Legea Fundamentală a statului ucrainean, privând minoritățile naționale de dreptul de a studia în limba maternă. „Această lege, ignorând prevederile Constituției și obligațiile internaționale ale țării, de fapt, privează minoritățile naționale de dreptul de a studia în limba maternă” – se spune în scrisoarea deschisă semnată de reprezentanții Societății pentru cultura maghiară din Transcarpatia, Uniunii maghiarilor din Ucraina și ai altor asociații.

Tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului român de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina – informează website-ul Ministerului român de Externe.  Și guvernul ungar a protestat insistent față de recenta lege a învățământului adoptată de parlamentul ucrainean, a anunțat secretarul de stat ungar pentru comunitățile maghiare din afara țării.

Știrea a trezit un val de nemulțumiri în rândul minorităților naționale din Ucraina, aprofundat de declarația de astăzi a Președintelui Ucrainei, făcută în fața parlamentarilor ucraineni. Petro Poroșenko a lăudat noua Legea a Educației și a spus că crede în faptul că datorită ei va fi modernizat sistemul de învățământ din Ucraina. Politologii spun că șansele ca această lege să fie semnate de Președinte sunt foarte mari. Minoritățile naționale, în schimb, s-au simțit excluse din procesul politic. Și jurnaliștii de etnie română din Ucraina sunt îngrijorați, menționând că asimilarea lingvistică a minorității românești îi va lăsă peste ani fără loc de muncă, or, se va micșora numărul de cititori, ascultători sau telespectatori cunoscători de limba română, nemaivorbind de profesorii de diferite etnii care riscă să rămână fără serviciu.  Se speră totuși că va fi găsită o soluție.