„Petry, go home!”

Parafrazînd vechiul slogan anti-american, „Ami, go home!”, unul dintre ideologii Alternativei pentru Germania, Hans-Thomas Tillschneider, a postat pe Facebook şi pe aşa-numita „Platformă patriotică” fraza: „Petry, go home!”. Reacţia verbală, mai mult decît dezgustătoare, a lui Tillschneider este însoţită de un text sinistru, în care comentează demisia copreşedintei AfD, Frauke Petry. Comparînd-o pe Frauke Petry cu împăratul roman Nero, care a dat foc Romei şi despre care se spune că şi-ar fi violat mama, Tillschneider scrie: „Petry este duşmanul, ea întruchipează nici mai mult, nici mai puțin decît figura trădătoarei! Ea este calul troian sălbatic, care dă din copite.”

Supărarea lui Tillschneider e împărtăşită şi de alţi lideri duri ai partidului, ca Alexander Gauland, care bagatelizează nazismul şi care pledează pentru o revizuire a istoriei recente a Germaniei. Pe de altă parte, aceste reacţii au făcut vizibile disensiunile care există în interiorul partidului care a devenit cea de-a treia forţă politică a Germaniei. După alegeri, copreşedinta AfD, Frauke Petry, a anunţat că nu se va alătura grupului parlamentar al alternativilor, dar că-şi va păstra mandatul în Bundestag.

În faţa presei, ea a mai spus că va continua să militeze în spiritul unei linii conservatoare. „Această linie” a fost „baza comună” a celor care au înfiinţat partidul în 2013. Totodată, Petry a mai spus că în interiorul AfD-ului există disensiuni, fără a da alte detalii.

Alexander Gauland, copreşedinele grupului parlamentar AfD a comentat destul de reţinut ieşirea lui Petry din grupul parlamentar şi apoi şi din partid, reproşîndu-i că ea nu a susţinut candidaţii de frunte ai partidului, adica pe el şi pe Alice Weidel (care şi ea a fost aleasă în funcţia de copreşedintă a fracţiunii parlamentare). În acelasi timp, Gauland a criticat-o pe Petry pentru că i-a atacat pe radicalii din partid într-un interviu dat unui ziar est-german din Leipzig.

Într-adevăr, Petry, care a reprezentat aripa moderată, neoliberală, a partidului, opusă economiei sociale de piaţă, a criticat în ultima vreme celelalte două grupuri. Este vorba despre fracţiunea revizionistă, inspirată din teoriile şi doctrina aşa numitei „Revoluţii Conservatoare”, grupată în jurul lui Gauland. Cealaltă grupare criticată de Petry a fost cea radical-naţionalistă, militant xenofobă şi chiar antisemită, înrudită cu ideologia Noii Drepte internaţionale, adunată în jurul lui Björn Höcke, Tillschneider şi alţii. Tocmai aripa Höcke-Tillschneider a produs anumite etichetări jurnalistice nepotrivite, aplicate întregului partid. Partidul este unul radical de dreapta şi nu unul extremist de dreapta.

Potrivit definiţiei folosite în Germania, un partid extremist nu acceptă prevederile Constituţiei, respinge total democraţia reprezentativă şi, din cauza asta, refuză să intre în competiţie electorală cu alte partide care vor sa intre în parlament. În acest context, în unele comentarii grăbite s-a afirmat că AfD-ul ar fi primul partid extremist de dreapta din istoria Republicii Federale Germania care a intrat în parlament.

În prima legislatură a Bundestag-ului (1949-1953) a fost prezent chiar şi un partid cu tendinţe neonaziste, Partidul German al Reich-ului (Deutsche Reichspartei), iar apoi au mai intrat în parlament şi formaţiuni ultranaţionaliste şi revanşarde ca cel a „izgoniţilor” germani din Europa răsăriteană.

Militantul AfD radical din Timişoara

Prin militantismul său tocmai Tillschneider este unul dintre activiştii AfD care ar putea fi caracterizat drept extremist de dreapta, eticheta, însă, nu poate fi aplicată global întregului partid.

Reamintim aici că Tillschneider s-a născut la Timişoara. El foloseşte, în mod ostentativ, pentru denumirea capitalei Banatului toponimul german din perioada nazismului, Temeschburg, în loc de Temeswar. Din 2016, este deputat AfD în landtag-ul din Saxonia Anhaltină. Într-un interviu acordat revistei „Blaue Narzisse” („Narcisa albastră” – din 11. 4. 2014), oficiosul Mişcării Identitare din Germania, supravegheată de serviciul federal de informaţii interne (Verfassungsschutz), Tillschneider şi-a expus opiniile politice şi motivele pentru care activează în AfD, afirmînd: „Sînt un om profund conservator şi nu văd niciunde vreo posibilitate de manifestare politică decît în cadrul Alternativei pentru Germania (AfD). AfD sau exil interior. Tertium non datur”.

Bavarezul Seehofer refuză să demisioneze

Între timp, agitaţia stîrnită în urma intrării AfD-ului în parlament s-a mai aplanat. Angela Merkel va avea misiunea să formeze un nou guvern de coaliţie, în care vor trebui să intre liberalii şi ecologiştii. Lui Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (bavareze), sora mai mică a Uniunii Creştin-Democrate, i s-a cerut să demisioneze. Asta pentru dezastrul istoric electoral suferit de partidul său care la scrutinul de duminică a obţinut doar 6,2 procente din voturi. Seehofer a declarat că nu va demisiona. Dar a mai şi spus că nu va renunţa la promisiunea din programul său electoral că va impune un plafon anual de 200.000 de refugiaţi care ar putea fi primiţi în Germania. Nu numai Merkel, ci şi ecologiştii şi liberalii resping proiectul lui Seehofer. Asta va complica găsirea unor formule de compromis pentru a forma o viitoare alianţă guvernamentală.