Madridul câștigă confruntarea cu mișcarea secesionistă catalană

Cu o amânare de mai bine de o oră, timp  în care se presupune că s-a negociat cu cei de la CUP - extrema stângă catalană, forma finală a ipoteticei declarații de independență, în cele din urmă președintele catalan s-a urcat la tribuna Parlamentului și a ținut un discurs surpriză, în care punctul culminant a fost atins atunci când a declarat: ”În calitatea pe care o am, de președinte de la Generalitat, îmi asum responsabilitatea de a prezenta rezultatele referendumului în fața Parlamentului și în fața concetățenilor noștri, mandatul de a converti Catalonia într-un un stat independent sub forma unei republici".

Ei bine, în acest moment miile de catalani care erau adunați în fața Parlamentului au început să aplaude euforici, fiindcă mesajul înțeles era: Catalonia este o republică independentă, dar nu, nu a fost așa, deoarece imediat Puigdemont a adăugat: "Propunem ca Parlamentul să suspende efectele declarației de independență, astfel încât în următoarele săptămâni să putem demara un dialog, fără de care nu este posibil să găsim o soluție împreună". În acest moment euforia populară a fost înlocuită cu frustrare absolută, străzile din jurul Parlamentului s-au golit ca prin minune, iar confuzia a pus stăpânire pe toți cei care urmăreau discursul. În doar câteva secunde Carles Puigdemont a reușit sa suspende o declarație de independență care nu a fost făcută niciodată.

Ulterior, membrii blocul secesionist s-au adunat într-o altă sală a Parlamentului pentru a semna un document în care se anunță că va fi declarată independența Cataloniei, un document care nu a fost votat și probabil nu va avea nicio relevanță juridică.

Impresia generală a fost de confuzie, frustrare și chiar de ridicol, ținând cont de expectativa internațională care exista în jurul acestui moment.

În prima instanță, Madridul a reacționat cu fermitate contra intervenția lui Carles Puigdemont, declarând că nu acceptă nici măcar o declarație implicită de independență si că va acționa ca atare, dar ulterior fermitatea a fost înlocuită cu ironia, ”este inadmisibil ca o declarație de independență implicită să fie suspendată de o formă atât de explicită”, se putea citi într-un comunicat publicat după terminarea sesiunii. Ulterior Soraya Sáenz de Santamaría vicepreședintele guvernului, făcea o observație la fel de ironică la adresa președintelui catalan: ”Carles Puigdemont nu știe unde este, nu știe unde merge și nici măcar cu cine vrea să meargă", făcând aluzie la sciziunea pe care a provocat-o în blocul secesionist.

Lăsând la o parte malițiozitatea adversarilor săi, e clar că rolul președintelui catalan nu a fost deloc ușor. Într-o conferință de presă, ulterioară intervenției din parlament, membrii CUP afirmau că: "Nu această era planul, tot  scenariul a fost schimbat cu doar o oră înaintea citirii declarației (...) Puigdemont a cedat în fața presiunii internaționale și a promisiunii că va exista o mediere internațională,  dar nu trebuie ca prudența sa se convertească în lașitate” au avertizat ei în cele din urmă.

În ciuda acestor noi circumstanțe, problema catalană continuă să fie la fel de complicată; dacă în urmă cu o zi se afla în pragul independenței, astăzi Catalonia se confruntă cu un important vid de autoritate politică, statutul liderului catalan a fost compromis, atât în fața Madridului, cât și a propriilor colaboratori.

Pentru a lua o decizie în acest sens, la Madrid, în cursul dimineții, este convocat un consiliu extraordinar de miniștri, iar după-amiază va veni rândul premierului Mariano Rajoy să se prezinte în Parlament pentru a informa despre situația din Catalonia.