Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Alegerile din 1946 - nu a contat cine a votat, ci doar cine a numărat voturile

alegeri_1946.jpg

Afișe electorale de la alegerile generale din 1946
Image source: 
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet / memorialsighet.ro

În noiembrie 1946 a fost făcut un pas decisiv pentru comunizarea României. Comuniștii, sprijiniți de armata sovietică de ocupație, au falsificat grosolan alegerile din 19 noiembrie, apoi au trecut la dezmembrarea Opoziției, de multe ori prin violență. După ce au obținut fraudulos controlul asupra Parlamentului, comuniștii au trecut la planul final: i-au arestat pe liderii partidelor democratice, apoi l-au șantajat pe Regele Mihai I să abdice și să plece în exil, iar în 1948 a urmat interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Din acel moment, începea organizarea României după modelul sovietic.

Campania electorală care a precedat alegerile din noiembrie 1946 a stat sub semnul abuzurilor comise de comuniști, care fuseseră impuși de sovietici drept partid de guvernământ.

Comuniștii au interzis ziarele Opoziției, au dispersat în forță mitingurile PNȚ și PNL, i-au bătut sau chiar ucis pe liderii partidelor democratice și au utilizat în forță armata sovietizată împotriva tuturor celor care se opuneau comunizării României.

De asemenea, au oferit mită electorală pe scară largă, scria istoricul Adrian Cioflâncă. Însă nu au reușit să îi convingă pe alegători să renunțe la susținerea partidelor democratice. Rapoartele Siguranței din acea perioadă, citate de istoricul Virgil Țârău, arătau că PNȚ rămânea principalul partid în opțiunile electoratului, mai ales în Transilvania.

În aceste condiții, mai mulți lideri țărăniști, cum ar fi șeful organizației muncitorești, Ilie Lazăr, au fost arestați. Însă nici așa nu au reușit să îi intimideze pe susținătorii partidelor democratice. În locul lui Ilie Lazăr, maramureșenii au ales-o ca deputat pe soția sa, Maria Lazăr.

Comuniștii i-au scos de pe listele electorale pe alegătorii care simpatizau cu partidele democratice. Astfel, opt la sută dintre alegători nu au putut vota. În schimb, au fost eliberate cărți de alegător pe numele morților, minorilor sau infractorilor. În ziua votului, au fost introduse în urne voturi preștampilate în favoarea Blocului Partidelor Democratice, alianța electorală condusă de comuniști. Însă nici așa nu au reușit să câștige, astfel că au trecut la falsificarea proceselor-verbale ale alegerilor.

Pentru că s-au opus acestei operațiuni, unii lideri ai partidelor democratice au fost bătuți și arestați. Unii, precum doctorul Iosif Capotă, lider al PNȚ din zona Huedin, au fugit în munți pentru a scăpa de carceră. În județul Cluj, generalul Drăgănescu, care comanda Divizia a II-a de Vânători de Munte din Dej, a fost arestat, pentru că s-a opus falsificării votului militarilor. La fel a pățit căpitanul Diamandi Ionescu de la Turda. În Cluj, în comunitatea maghiară, comuniștii le-au spus femeilor că cele care nu votează cu formațiunea-satelit a PCR, Uniunea Populară Maghiară, nu vor primi rația de zahăr.

Însă nici așa comuniștii nu au reușit să câștige alegerile, așa că au aplicat cu cinism vorba lui Stalin, care spusese că nu contează cină votează, ci contează cine numără voturile. Comuniștii au inversat, pur și simplu, procentele lor cu cele ale PNȚ. Astfel, alianța condusă de comuniști a ajuns să aibă 347 de mandate de deputat, în timp ce PNȚ a primit 33, iar PNL doar 3.

Falsificarea grosolană a alegerilor a stârnit protestele Marii Britanii și ale SUA, însă acestea au rămas fără vreun efect, în condițiile în care România fusese aruncată în sfera de influență a URSS ca urmare a înțelegerii dintre Stalin și Churchill.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 20 noiembrie 2017
1388