Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Asasinatul de la Tâncăbești

codreanu_iorga.jpg

Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare și istoricul Nicolae Iorga, consilier regal, au intrat într-o dispută extrem de dură... care avea să se încheie tragic
Sursa imaginii: 
youtube.com

Pagina de istorie de azi se oprește asupra unui eveniment care a avut loc în 1938 la Tâncăbești. Conducătorul organizației de extremă dreapta, Corneliu Zelea Codreanu, a fost ucis de jandarmi. Alături de el au mai fost uciși și alți legionari, printre care Nicadorii, adică asasinii prim-ministrului Ion Gheorghe Duca, și Decemvirii, adică asasinii extremistului Mihai Stelescu, care era considerat drept trădător de către legionari.

În cea de-a doua jumătate a perioadei interbelice, o mișcare violentă de extrema dreaptă, antisemită și care folosea asasinatul drept mijloc de luptă politică, a început să capete tot mai mulți adepți în România. Este vorba de Mișcarea Legionară, care se inspira din nazismul german și din fascismul italian. Această mișcare politică a organizat atentate teroriste împotriva unora dintre cei pe care îi considera dușmani. Astfel, prim-ministrul liberal Ion Gheorghe Duca, era asasinat cu focuri de revolver pe peronul gării din Sinaia. Asasinii săi au primit supranumele de Nicadori.

Extremistul de dreapta Mihai Stelescu, care fondase o mișcare politică ce rivaliza cu Mișcarea Legionară, a fost măcelărit pur și simplu de foștii săi colegi de luptă politică. Asasinii săi au primit numele de Decemviri.

Nicadorii și Decemvirii au fost judecați și condamnați la închisoare. Însă, în anul 1938, în vizorul legionarilor intrase Regele Carol al II-lea. Mai întâi, apropiații Regelui Carol al II-lea au încercat să găsească o formulă de compromis cu legionarii.

În 8 ianuarie 1938, Armand Călinescu, viitor prim-ministru și viitoare victimă a legionarilor, însemna în jurnalul său. ”Vizitez pe generalul Antonescu, la Predeal. A avut o convorbire cu Codreanu, care i-a spus că este hotărât să se mențină în legalitate”. Însă apropiații Regelui nu credeau în asigurările lui Corneliu Zelea Codreanu.

În 10 ianuarie 1938, în jurnalul său, Armand Călinescu relatează o discuție cu Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului. ”Lungă convorbire cu Urdăreanu. Îmi spune că am căpătat încrederea Regelui. În seara asasinării lui Duca, panică, telefoanele cu palatul, Ploiești… deranjate, un grup de gardiști surprinși în pădurea palatului. El singur toată noaptea a organizat cu sânge rece paza”.

În acest context, Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare, a intrat într-o dispută dură cu istoricul Nicolae Iorga, consilier regal. În urma unei scrisori insultătoare, Nicolae Iorga l-a dat în judecată. Deși istoricul și-a retras plângerea, procesul a mers mai departe, iar Corneliu Zelea Codreanu a fost condamnat la 10 ani de temniță. Însă această condamnare nu i-a liniștit pe adversarii săi.

În contextul în care Germania nazistă susținea mișcările de extremă dreapta, Regele Carol al II-lea, Armand Călinescu și prefectul Poliției, Gavril Marinescu, au decis, în 29 noiembrie 1938, suprimarea liderilor legionari. A doua zi Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii și Decemvirii au fost sugrumați, apoi au fost împușcați, pentru ca jandarmii care au dus la capăt asasinatul să poată pretinde că au încercat să fugă de sub escortă. Legionarii au fost îngropați într-o groapă comună, lângă Tâncăbești, după ce pe trupurile lor a fost turnat acid sulfuric. Astfel, un asasinat i-a pedepsit pe alți asasini, care, pentru legionari, au căpătat aura unor martiri, iar crima de la Tâncăbești a devenit unul dintre miturile eroice ale Mișcării Legionare.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Rubrica Pagina de istorie din 29 noiembrie 2017