Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sancțiuni financiare pentru derapajele statului de drept? Ce spun eurodeputații români

euro-76019_960_720.jpg

Este posibil ca leul să se deprecieze în continuare în fața euro în zilele următoare, spune la RFI analistul financiar Dragoș Cabat
Image source: 
pixabay.com

Ideea legării fondurilor europene de respectarea normelor statului de drept își face loc tot mai puternic pe agenda europeană. După cum relatează Euronews, trei foști comisari europeni și un fost minstru german de finanțe i-au cerut președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, să  găsească o cale prin care finanțările pentru Ungaria să fie blocate. Scrisoarea vine la puțin timp după ce în presa poloneză au apărut informații potrivit cărora oficialii europeni ar pregăti un plan de disciplinare a statelor central-europene folosind tocmai pârghia fondurilor europene.

Scrisoarea este datată 23 noiembrie și este semnată de Hans Eichel, fost ministru de finanțe al Germaniei și de trei foști comisari europeni: francezul Pascal Lamy, austriacul Franz Fischler și grecul Yannis Paleokrassas.

Cererea acestora de blocare a fondurilor europene este motivată de abaterile Budapestei de la normele statului de drept și,  potrivit autorilor, ar trebui să fie valabilă până când „libertățile democratice de bază vor fi reinstaurate și se vor adopta măsuri anticorupție”.

Scrisoarea foștilor oficiali europeni vine la câteva zile după ce, în presa poloneză a fost difuzată o informație, din surse diplomatice, potrivit căreia la Bruxelles ar fi deja în curs de elaborare un plan de disciplinare a statelor membre, pe fondul îngrijorărilor cu privire la situatia statului de drept în Europa Centrală.

Astfel, odată cu Bugetul 2020-2027, s-ar preconiza introducerea unui mecanism politic prin care guvernele care încalcă statul de drept vor putea fi lăsate fără fonduri europene prin votul majoritar al statelor membre. Ceea ce ar putea face inutilă o coalizare tocmai din partea statelor vizate.

I-am întrebat pe câțiva dintre europarlamentarii români cum văd legarea  fondurilor europene de statul de drept și în ce măsură ar susține această inițiativă.

Pentru Norica Nicolai, membră a grupului ALDE, problema este mai ales de natură financiară, fiind o urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie:

Aici va fi un pericol pe care suntem obligați să-l dezamorsăm. Nu vom avea o schimbare de tratat, deoarece pentru aceasta e nevoie de timp. Și atunci se va încerca forțarea lucrurilor prin diverse mecanisme. Aici trebuie să fim foarte atenți. Mie îmi este foarte clar că interesul este în principal de ordin financiar, deoarece plecarea Marii Britanii lasă Uniunea fără o parte importantă de buget, iar banii aceia trebuie luați de undeva”, a spus Norica Nicolai.

Europarlamentarul Victor Boștinaru, membru al grupului Socialiștilor și Democraților, se opune categoric unei astfel de variante și atrage atenția asupra experienței negative a României.

Răspunsul meu este nu, în primul rând pentru că Tratatul European nu permite acest lucru. În cazurile Ungariei și Poloniei s-a discutat despre activarea Articolului 7. Aceasta ar putea atrage și o discuție referitoare la standardele democratice, însă și aici invitația mea este să lăsăm pasiunea și sentimentele și să privim cu luciditate. Pentru că România cunoaște două procese care s-au transformat în standarde duble și ținte mișcătoare: MCV și Schengen”, spune Victor Boștinaru.

De partea cealaltă, Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, susține ideea legării fondurilor structurale și de coeziune de respectarea statului de drept. El este de părere că un asemenea demers ar fi în concordanță cu valorile europene.

Eu cred că Uniunea Europeană este pe cale să înțeleagă că derapajele de la statul de drept în unele state membre riscă să devină un risc existențial pentru întreaga Uniune. Iar răspunsul trebuie să fie foarte clar: nu puneți în pericol tot ce am construit împreună în Europa și, mai ales, nu o faceți pe banii noștri! Deci cred că aceste condiționalități legate de statul de drept sunt firești și în concordanță cu valorile europene”, afirmă Siegfried Mureșan.

Ascultă aici declarațiile eurodeputaților români