Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Prostituata devenită împărăteasă

sarah_bernhardt_as_theodora_by_nadar.jpg

Celebra actriță Sarah Bernhardt în rolul principal din piesa Theodora, de Victorien Sardou, 1882. Fotografie de Félix Nadar
Sursa imaginii: 
Wikimedia Commons

Suntem obișnuiți ca regii și reginele să provină din rândul celor cu sânge albastru. În prezent, regulilele s-au mai relaxat și moștenitorul tronului își poate alege un partener de viață și din rândul oamenilor simpli. Dar ce ați spune dacă una dintre împărătesele Imperiului Bizantin ar proveni din rândul prostituatelor? Aflăm povestea ei la „Călătorii în trecut”.

Constantinopolul este principala metropolă a lumii la sfârșitul secolul al V-lea, iar inima sa este hipodromul, polul distracției populare. Imensa sa menajerie subterană este un adevărat oraș interlop în care poți găsi gladiatori, acrobați, dezertori, astrologi, actori și proxeneți. În acest mediu, puțin spus dubios, se naște viitoare împărăteasă Teodora. Rămasă orfană de tată la o vârstă fragedă și săracă lipită pământului, fata a început să își câștige traiul jucând în diverse scenete între două curse de cai.

Doar că în aceea perioadă nu există o linie clară de demarcație între actriță și prostituată. Cronicarul Procopiu ne spune că ea era foarte populară în rândul sclavilor care își însoțeau stăpânii la hipodrom, datorită pasiunii ei pentru plăcerile carnale. Deși era încă o copilă, necoaptă pentru activitatea sexuală, devine o mică atracție locală datorită dezinhibiției și a aspectului fizic plăcut. Are nasul drept, buzele subțiri și bine conturate, tenul palid, părul negru și ochii vii și pătrunzători.

În arenă, devine o maestră a unor spectacole asemănătoare striptease-ul contemporan. Rămânea în fața spectatorilor îmbrăcată doar în centuri ce îi acopereau doar părțile intime.

Același Procopiu o acuză că la ospețe se culca cu toți mesenii, pentru ca mai apoi să facă același lucru cu sclavii lor. După o scurtă idilă cu un patrician din zona actualei Libii, ea revine la meseria care o consacrase, dar reputația ei extrem de proastă îi face pe conducătorii orașelor de pe coasta Mediteranei să o alunge, sub pretextul coruperii tineretului.

Destinul i se schimbă radical în anul 520, când la 20 de ani, Teodora se întoarce la Constantinopol, unde, în împrejurăți neelucidate, îl cunoște pe Iustinian. Acesta este nepotul lui Iustin, un țăran analfabet de origine iliră care ajunsese împăratul Bizanțului. În schimb, Iustinian era  ambițios și erudit și conducea, de facto, imperiul. Chimia dintre cei doi tineri a fost atât de mare că Teodora a fost acuzată că l-a vrăjit pe Iustinian cu ajutorul unei poțiuni magice.

Deși o ridică la rangul de patriciană și o îngroapă în cadouri scumpe, fosta prostituată vrea să se căsătorească. Iustinian este gata să facă și acest pas, doar că se lovește de veto-ul mătușii sale, împărăteasa Eufemia. Cei doi îndrăgostiți se căsătoresc după moartea împărătesei, iar în 527 are loc ceremonia de încoronare a noului cuplu imperial în biserica Sfânta Sofia. Trecutul Teodorei este șters cu buretele și devine Basilissa, precucernica și prefericita Augusta, împărăteasa romanilor. Din acest moment, influența sa asupra tuturor chestiunilor va fi decisivă.

Dominatoare, crudă, neîndurătoare și malefică, Teodora preia controlul în 532, când la hipodromul din Constantinopul izbucnește o revoltă ce va râmăne cunoscută în istorie drept Răscoala Nika, care în greacă înseamnă victorie. Timp de 3 zile, răsculații distrug și incendiază orașul în timp ce strigă Nika. Iustinian este gata să fugă, dar Teodora refuză să capituleze. Preia conducerea armatei, mituiește câțiva capi ai rebeliunii și apoi ordonă ocuparea hipodromului, cartierul general al răsculaților. 30 de mii de oameni sunt masacrați. Cei căzuți prizonieri sunt decapitați sau spânzurați. Din acest moment, autoritatea ei nu va mai fi contestată.

Teodora este capabilă și de fapte nobile. Finanțează construcția multor biserci, reconstruiește biserica Sfânta Sofia din Constantinopol și construiește o mânăstire pentru 500 de foste prostituate, numite “fete readuse pe calea cea bună”. Totuși, nu se știe sigur dacă locatarele erau găzduite sau închise în lăcașul de cult.

La numai 48 de ani, împărăteasa se stinge din viață în urma unui cancer la sân.

Sunt Rareș Hăbeanu și până la următoarea noastră întâlnire, nu uitați: istoria ne ajută să înțelegem prezentul și să facem alegeri corecte în viitor.