Ungaria, slalom printre ratinguri

Economiile țărilor central și est-europene vor înregistra în medie o creștere de 0,6%, față de 4,5% anul trecut. Prăbușirea creșterii se datorează scăderii consumului intern, a producției industriale și a puterii de cumpărare a populației, toate acestea cauzate de inflație, de criza energetică și de creșterea dobânzilor bancare. Această prognoză sumbră a fost prezentată la începutul lunii de agenția de rating Moody's. Cel mai mult va suferi Slovacia, care va înregistra o creștere negativă a GDP-ului de 1,4% în 2023. Înainte de pandemie, o creștere economică de 1,9% părea anormal de mică, dar acum va fi cea mai mare din zonă, și se va înregistra în România. Toate celelalte se vor situa sub acest procent: Croația 1,3%, Cehia 0,3%, iar Polonia și Ungaria în coada clasamentului, cu 0,2%, afirmă Moody's, care însă dă și o veste bună, respectiv că rata inflației anul acesta se va încetini în medie la 6,2% în țările central- și est-europene. În fine, în ce privește perspectiva datoriei de stat, în cazul Cehiei și Slovaciei Moody's menține ratingul negativ, iar al Ungariei, stabil.

Tot stabilă a menținut perspectiva datoriei Ungariei agenția Standard & Poor’s în raportul publicat săptămâna trecută, însă a modificat ratingul țării de la BBB la BBB minus. Aceasta înseamnă că țara vecină este încă în categoria recomandată pentru investiții, dar cu o treaptă mai jos. Standard & Poor’s și-a argumentat decizia prin trei factori:

1. Inflația ridicată, instabilitatea cursului valutar și presiunea externă au obligat Banca Națională să recurgă la măsuri de politică monetară mai stricte

2. Prețurile ridicate la energie, perspectivele economice nesigure și costurile dobânzilor tot mai ridicate pun sub presiune datoria de stat

3. Soarta fondurilor europene suspendate rămâne nesigură. Guvernul ungar va trebui să aplice reforme ample și riscante politic pentru ca țara să primească acces la fondurile europene.

Standard & Poor’s consideră că guvernul va reduce treptat deficitul bugetar în anii următori. Agenția accentuază totodată că prognozele ei se bazează pe presupunerea că livrările de gaz rusesc vor continua, iar fondurile europene vor fi doar amânate, și nu oprite. În caz contrar, retrogradările vor continua. În ce privește principalii indicatori, Standard & Poor’s se așteaptă la o creștere economică de 0,3% în Ungaria și la o inflație medie anuală de 18,5%.

Agenția Fitch are în vedere cifre ceva mai optimiste pentru Ungaria, 0,4% creștere economică și 17,6% inflație. Din cauza aceasta a menținut ratingul țării la BBB, dar a modificat perspectiva datoriei de la stabil la negativ. Cauzele deciziei sunt aproape cuvânt cu cuvânt cele ale S&P: inflația ridicată și plafonările de preț care s-au dovedit ineficiente, în schimb au scumpit costurile bugetului de stat. Valoarea reală a salariilor scade, ceea ce reduce și consumul intern. Însă, spune Fitch, datoria de stat raportată la PIB va scădea până în 2026 la 65% față de 73,5% anul trecut.

În concluzie, cele trei agenții de rating mențin Ungaria în categoria recomandată pentru investiții, însă riscurile sunt numeroase și înrăutățirea oricăreia poate trage după sine și celelalte, înspre o retrogradare.