Victimele propriului succes: europenii ar fi construit mai multe capacități de gaz decât aveau nevoie

O analiză a Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, citată de Politico indică faptul că țările europene riscă să irosească sume uriașe de bani pe o infrastructură de import de gaze de care nu vor mai avea nevoie. Aceasta, după ce intraseră în panică drept răspuns la închiderea conductelor rusești.

Într-adevăr, atunci când rușii au tăiat robinetul de gaz pentru Europa, încercând să arunce continentul în criză energetică, multe țări - și în special Germania - au accelerat planurile pentru o nouă infrastructură de gaz natural lichefiat (GNL) pentru a aduce pe mare gaz din Statele Unite, Qatar și din alte părți.

Cerere de 150, capacitate de 400 !

Dacă toate planurile actuale de infrastructură vor fi puse în aplicare, capacitatea terminalelor de GNL din Europa - inclusiv din Marea Britanie, Norvegia și Turcia, care sunt strâns legate de piața de gaze a UE - ar putea depăși 400 de miliarde de metri cubi, arată analiza.

Dar, având în vedere că cererea de gaze la nivelul UE este deja în scădere, iar sursele regenerabile ocupă o parte din ce în ce mai mare din mixul energetic, cererea reală în 2030 ar putea fi de doar 150 de miliarde de metri cubi.

Este adevărat că importurile de GNL în Europa au crescut cu 60% în 2022 față de 2021.

Potrivit analizei citate de Politico, importurile continua să crească în 2023, dar vor începe să scadă din nou din 2024, în principal pentru că energiile regenerabile vor prelua o parte mai mare din povara energetică și pentru că guvernele se vor concentra din ce în ce mai mult pe măsuri de eficiență energetică.

Se așteaptă totuși ca o parte din infrastructura GNL să fie adaptată în viitor pentru transportul de hidrogen verde. Însă unii experți citați de institutul care a realizat cercetarea avertizează că cererea viitoare de hidrogen este încă incertă și că există numeroase provocări tehnice.

Analiza vine într-un moment în care prețul de referință al gazelor din Europa a coborât la sub 40 de euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel din iulie 2022 încoace.

Aceasta reduce presiunea asupra costurilor în economiile europene dar reprezintă și un avertisment asupra încetinirii economice.

Scăderea vine atât pe fondul unei perioade neobișnuit de calde în Europa și în condițiile în care stocurile de gaz sunt cu 20% peste nivelurile normale.

Dar o contribuție la scăderea prețurilor, atât la gaz cât și la petrol au avut-o și turbulențele de pe piețele financiare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica