Europa Plus: Gazoductul Adriatico-Ionian va transporta gaz azer în Croația

Croația nu renunță la gaz, combustibilul viitorului mai așteaptă? Croația se uită spre „Țara focului,” este un titlu din dnevnik.hr- Jurnalul în limba croată.

„Azerbaidjan, o țară cu majoritate musulmană situată la granița dintre Europa și Asia, ar putea deveni în următorii ani un exportator de gaze către Croația, care plănuiește să se conecteze la gazoductul acestei țări.”

Publicația scrie despre „zăcământul de gaz Shah Deniz, a cărui suprafață este la fel de mare ca cea a celor mai mari două insule croate, Cres și Krk, împreună.”

„Șase companii petroliere extrag gazul de la o adâncime de 600 de metri, apoi îl transferă în conducte care se întind până în vecina Georgie. De acolo traversează Turcia și Grecia până în Albania. Una dintre ramificații intră apoi în Italia. Se plănuiește construirea unei noi ramificații, care să treacă prin Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, pentru a ajunge în Croația”.

"Croația sprijină acest proiect. Credem că este important să avem o rută suplimentară de aprovizionare prin care gazul din Azerbaidjan să ajungă la Split, unde trece rețeaua noastră de gazoducte", a declarat recent ministrul croat pentru economie și dezvoltare durabilă, Davor Filipović.

În ianuarie, prim-ministrul Andrej Plenković și ministrul economiei au discutat despre proiect cu președintele din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, la forumul de la Davos, Elveția.

„Proiectul, cunoscut sub numele de Gazoduct Adriatico-Ionian, este în discuție din 2012, când compania croată de transport a gazelor naturale Plinacro și Ministerul Economiei au început să participe la întâlniri cu țările interesate. Cu toate acestea, la acel moment, implementarea nu a început deoarece gazul din Rusia era mai ieftin și cantitatea de gaz din Azerbaidjan era limitată.”

„Totul s-a schimbat la cinci luni după ce Rusia a invadat Ucraina. UE, care până atunci importa 40% din gazul său din Rusia, a importat gaz lichefiat din Statele Unite, Norvegia, Algeria și Azerbaidjan”, mai scrie sursa citată

Romii din Muntenegru trăiesc în ghetouri

„Aproape jumătate dintre romi trăiesc izolați în așezări în care nu există populație majoritară,” aflăm din publicația muntenegreană vijesti.me care publică un reportaj despre ghetourile în care locuiește populația romă. „Multe familii trăiesc în barăci și suferă de foame, iar copiii cu greu au ocazia să primească o educație și o socializare normală.

Nu există cafenele și restaurante, parcuri pentru cei mai tineri, nici lanțuri de magazine cunoscute... Există un magazin doar pentru alimente de bază.”

„Consecințele ghetoizării pot fi dezastruoase pentru societate. Se creează bigotismul, se glorifică intoleranța, nu trăim o cultură a dialogului cu ceilalți", explică sociologul și profesorul la Universitatea din Muntenegru, Vladimir Bakrač .

Potrivit acestuia, „stereotipurile legate de comunitățile de romi sunt încă foarte prezente tocmai pentru că restul societății nu este dispusă să învețe despre culturile, limbile și obiceiurile acestor popoare și să le includă în sistemul general.”

Ghetouri în care trăiesc romii există peste tot în Muntenegru, la periferiile orașelor, mai scrie ziarul.

Pictorul Helidon Haliti decorat de președintele albanez

Ziarul albanez gazetadita.al publică un articol despre pictorul  Helidon Haliti  care a primit recent de la președintele Republicii Albania, Bajram Begaj, distincția de „Mare Maestru” ca recunoaștere „a bogatei sale activități artistice în arta figurativă și pentru activitatea sa de intelectual angajat în educarea societății cu valori culturale și artistice. În recunoașterea promovării artei albaneze prin expoziții naționale și internaționale, contribuind astfel la îmbunătățirea imaginii Albaniei".

„Haliti este unul dintre cele mai importante nume din arta albaneză contemporană, un artist foarte cunoscut în Albania și în străinătate, participând la numeroase bienale și expoziții internaționale, cu peste 5 expoziții personale și onorat cu premii importante în interiorul și în afara Albaniei.”

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Ivana KASALO, Croatia

Tamara SIMONOVIĆ, Muntenegru  

Albana HYSA, Albania

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei