Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Arta compensației: cresc salarii bugetare, se acordă ajutoare pentru pensionari, dar se opresc angajările la stat

logo_guvernul_romaniei.png

Sursa imaginii: 
site-ul Guvernului României

Ce coincidență! Exact în ziua în care Comisia Europeană a transmis României recomandările și raportul de țară din așa-numitul semestru european, coaliția de guvernare a făcut publice componentele unui nou pachet de sprijin.

Se bat cap în cap cele două? Parțial. De exemplu, documentele Comisiei Europene arată în special evoluțiile îngrijorătoare din economia și societatea românească. Mai întâi, este precizată situația în care se află România, respectiv sub rigorile procedurii de deficit excesiv. Această procedură a fost deschisă de Comisia Europeană în aprilie 2020, iar recomandările din acel moment cereau României să revină la un deficit bugetar de sub 3% din PIB în anul 2022. Pandemia a stricat planurile instituției europene și, drept urmare, în iunie 2021 a fost emisă o altă recomandare care prelungea până în anul 2024 termenul până la care România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv. Concret, există un calendar asumat de România pentru scăderea deficitului: 8% din PIB, în anul 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în anul 2023 și 2,9% din PIB, în anul 2024. La ritmul de scădere a deficitului bugetar se adaugă și angajamente foarte precise de limitare a creșterii cheltuielilor bugetare, în așa fel încât în anul 2024 cheltuielile bugetului să fie egale cu cele din anul precedent.

Am arătat aceste angajamente foarte exacte tocmai pentru a înțelege că România și-a asumat o serie de ținte clare, pe care dacă guvernul nu le va respecta, nu înseamnă că ele vor fi uitate de Comisia Europeană.

Din acest punct de vedere, pachetul de măsuri anunțat ieri seară, și care se va aplica începând cu luna iulie, oferă prea puține informații pentru a putea judeca în ce măsură cheltuielile și deficitul vor crește din cauza aplicării noilor decizii. Astfel, este greu de spus dacă pachetul de sprijin de 1,1 miliarde euro ia în calcul și creșterea colectării, cu 10 miliarde de lei, pe care și-o propune coaliția politică. Totodată, măsurile de sprijin au fost prezentate destul de vag în sensul că se va acorda un sfert din diferența de salariu prevăzută în legea de salarizare unitară pentru unele categorii de angajați din sectorul public. Nu se precizează, însă, mai exact, care sunt categoriile de bugetari care vor beneficia de creșterile salariale. Profesorii sunt unii dintre ei, dar probabil că nu singurii. Deci, impactul creșterii salariilor este imposibil de estimat în lipsa unor informații mai exacte. De asemenea, acordarea unui ajutor de 700 lei pensionarilor cu pensii mai mici de 2.000 lei va crește nivelul cheltuielilor bugetare.

Trebuie remarcate primele încercări ale acestui guvern de ținere sub control a cheltuielilor bugetare. Este vorba despre suspendarea angajărilor la stat și despre reducerea cheltuielilor cu 10%, cu excepția celor cu salariile, cu investițiile, cu pensiile și cele cu asistența socială. O dilemă este dacă nu cumva în luna iunie instituțiile publice vor trage tare să angajeze funcționari știind că din iulie angajările se vor opri.

Desigur, ne putem întreba, între atâtea excepții, ce capitole de cheltuieli ar putea fi reduse? Să mai adăugăm o excepție de la regulă și anume cheltuielile cu dobânzile, care nu pot fi scăzute, pentru că dobânzile sunt în creștere și ele nu depind de voința guvernului și ca atare nu vor sădea, ci, dimpotrivă, vor crește. În aceste condiții ce cheltuieli pot să scadă? Probabil cele cu bunurile și serviciile sau cele cu transferurile

Pachetul de sprijin suferă de aceeași boală veche a bugetului de stat. Sunt asumate cheltuieli certe (precum creșterea salariilor bugetare și plata unor ajutoare pentru pensionari) și se mizează pe venituri incerte. Astfel, nu este deloc sigur că încasările bugetare vor crește cu 10 miliarde lei (probabil pe întregul an), chiar dacă au fost anunțate controale ale fiscului și chiar dacă au fost introduse o serie de măsuri, precum legarea caselor de marcat electronice la fisc, radarul mărfurilor sau factura electronică, nu există nicio garanție că ele vor fi eficiente și vor aduce surplusul de venituri pe care mizează guvernul. De aceea, recomandarea Comisiei Europene ca politica fiscală să aibă în vedere ieșirea din procedura de deficit excesiv este cât se poate de serioasă și de actuală.

 
Rubrica "Economia Reală" din 24 mai 2022