Germania strînge cureaua

Pandemia şi războiul din Ucraina au provocat în Germania o criză pe care unii, exagerînd, o compară cu cea postbelică. Economia germană ar putea să fie grav afectată de criza energetică provocată de scăderea furnizării de gaz din Rusia. Nu se ştie dacă, pînă în septembrie, depozitele de gaz vor fi umplute în proporţie de cel puţin 75 la sută din capacitatea lor. Rămîne de văzut, dacă acest obiectiv, propus de guvern, va fi atins,. Nimeni nu poate să spună dacă volumul necesar de gaze pentru industrie va putea fi asigurat. Tot aşa nu se ştie dacă nu cumva şi consumatorul casnic va fi confruntat cu raţionalizări drastice.

În prezent, cetăţeanul de rînd este confruntat cu primele efecte ale crizei şi cu o creştere a inflaţiei la 7,8 procente, deci atît de mare ca şi în urmă cu 50 de ani. Acordarea unor facilităţi limitate ca, de exemplu, cîte-un bilet de 9 euro timp de trei luni (iunie-august) pentru toate mijloacele de transport, urbane şi naţionale, nu va frîna aşteptata creştere a costurilor din această ramură. Sigur, există voci care cer prelungirea acestui „cadou" temporar al guvernului, ignorînd costurile din fondurile de stat transferate pe conturile întreprinderilor de transport.

Explozia costurilor la alimente şi energie va afecta mai ales oamenii cu un venit mic, pensionarii, studenţii şi liber profesioniştii din domeniul culturii şi artei. Ţinînd cont de această stare de fapt, preşedintele Aociaţiei Chiriaşilor din Germania, Lukas Siebenkotten, şi-a exprimat îngrijorarea privind problemele financiare care vor afecta persoanele cu un venit mediu şi mic. Aproximativ 20 de milioane dintre cei 80 de milioane de locuitori ai Germaniei nu vor putea să-şi plătească facturile, a amintit Siebenkotten luni, într-un interviu radio.

El a cerut un moratoriu de un an pentru chiriaşii care nu-şi vor putea achita datoriile. O familie cu un copil va avea de achitat în plus cel puţin 1.000 de euro anual pentru consumul de gaz. Aceeaşi sumă va trebui plătită şi pentru încălzire, a amintit Siebenkotten. La asta se adaugă şi creşterea cu aproximativ 300 de euro a preţului la energie electrică - pentru 5.000 de kilowaţi-ore pe an. Persoanele ameninţate de pierderea locuinţei trebuie protejate, iar guvernul ar trebui să prezinte, cît mai urgent, un proiect acceptabil în vederea protejării existenţei acestei categorii de oameni.

Pe agenda guvernului se află în acest moment mai multe proiecte privind raţionalizarea consumului de energie. Astfel, se vorbeşte despre reducerea temperaturii în locuinţe la 19 grade. Pentru economisirea energiei electrice, unele oraşe au sistat iluminatul nocturn al unor clădiri. În capitală sunt vizate peste 200 de clădiri şi monumente, între care se află turnul de televiziune sau palatul Charlottenburg. Reichstag-ul, în care se află şi parlamentul federal, nu va fi afectat. Iluminatul stradal urmează, de asemenea, să fie parţial deconectat. Afectate de aceste măsuri de austeritate vor fi şi bazinele de înot care vor renunţa la încălzirea apei. Furnizarea de apă caldă pentru cetăţeni, susţin autorităţile, însă nu va fi limitată. Pe de altă parte, s-a cerut oamenilor să nu risipească apa şi să nu stea mai mult de 5 minute sub duş. Toate aceste măsuri, recomandări şi propuneri privind raţionalizarea energiei au declanşat ample discuţii pro şi contra. 

Pentru depăşirea crizei de energie, opoziţia parlamentară susţine prelungirea termenului de funcţionare a ultimelor trei centrale nucleare, existente în Germania. Uzinele atomo-electrice urmează să fie închise la sfîrşitul acestui an. Partidele care se aflau la putere în 2011, adică Uniunea Creştin-Democrată şi Creştin-Socială (bavareză), au decis atunci renunţarea la energia atomică. Decizia luată sub conducerea lui Angela Merkel a fost determinată de accidentul nuclear de la Fokuşima. Acum tocmai aceste partide, aflate în opoziţie, şi-au schimbat radical părerea pe care o aveau pe vremea cînd guvernau.

Pentru partidul ecologist, care face parte din alianţa guvernamentală actuală, ideea renunţării totale la energia nucleară contravine unui element constitutiv al ideologiei care stă la baza formaţiunii. Dilema în care se află acum ecologiştii încă nu a fost rezolvată. Se aşteaptă o poziţionare oficială a partidului.