Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce schimbă războiul din Ucraina pe piața energiei

platforma.jpg

Criza declanșată de războiul din Ucraina a dus la schimbări profunde de politică energetică.
Criza declanșată de războiul din Ucraina a dus la schimbări profunde de politică energetică.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Criza declanșată de războiul din Ucraina a dus la schimbări profunde de politică energetică, se arată în raportul de ieri al Agenției Internaționale pentru Energie. Schimbările au potențialul de a accelera tranziția către un sistem energetic mai sigur și mai durabil.

În acest context, cererea de combustibili fosili va scădea. Dar, tot raportul Agenției Internaționale de Energie ține să precizeze că, pentru o perioadă, sistemele vor merge în paralel, ceea ce arată că ieșirea de pe piață a combustibililor fosili trebuie să se facă treptat. De exemplu, raportul arată că în următorii opt ani investițiile în domeniul energiei curate vor crește atingând 2.000 miliarde de dolari pe an.

Războiul din Ucraina a accelerat schimbările. Conflictul a scăzut substanțial livrările de gaze naturale ale Rusiei către statele Uniunii Europene. Analiza agenției arată că fluxul de gaze prin conductele dintre Rusia și Europa s-a redus anul acesta cu 80%.

Experții internaționali susțin că situația energetică dintre Uniunea Europeană și Rusia nu va mai reveni niciodată la nivelul de dinainte de războiul din Ucraina.

Rusia caută acum noi piețe, în special în Asia. Există, însă, cel puțin o problemă. Și anume că distanțele mari dintre state fac dificilă conexiunea prin conducte, iar sancțiunile occidentale îngreunează investițiile rusești în terminale de gaz lichefiat. Agenția Internațională de Energie estimează în raportul său că veniturile Rusiei din exporturile de gaze vor scădea de la 75 miliarde dolari, în anul 2019, la 25 miliarde dolari, în 2030.

În perioada 2021-2030, cererea anuală de gaze naturale va crește cu numai 5%, după ce în deceniul anterior, cererea urcase cu 20%. După anul 2030, cererea de gaze naturale la nivel mondial se va stabiliza. Această prognoză îl face pe directorul agenției, Fatih Birol să afirme că „lumea se apropie de sfârșitul epocii de aur a gazelor naturale”.

Până atunci, Europa a căutat și a găsit noi surse de aprovizionare cu gaze. Gazul lichefiat merge bine, iar producători precum Statele Unite ale Americii și Qatar sunt principalii beneficiari ai noilor rute. Cert este că pentru a nu fi probleme de cerere, la nivel mondial, exporturile vor trebui să crească cu 240 de miliarde de metri cubi pe an, până în anul 2050.

Totodată, în raportul Agenției Internaționale pentru Energie, se estimează că numărul persoanelor care vor suferi de sărăcie energetică va crește cu aproximativ 175 milioane. Cauza este prețul ridicat al materiilor prime energetice. De asemenea, numărul de gospodării care nu vor avea acces la energie electrică va crește. Ar fi prima oară după câteva decenii când se întâmplă acest lucru. Este o realitate fundamentală care ar trebui să îi determine pe politcieni să reajusteze tranziția energetică în anii următori.

În economiile emergente și în curs de dezvoltare, cele mai sărace gospodării consumă de nouă ori mai puțină energie decât cele mai bogate, dar cheltuiesc o parte mult mai mare din veniturile lor pe energie”, subliniază raportul.

Cererea globală de energie electrică va crește cu 25% până în anul 2030 și de aceea creșterea producției de energie regenerabilă este esențială. Emisiile de carbon, la nivel mondial, vor crește până în anul 2025 și vor scădea și se vor stabiliza la 32 miliarde de tone, în anul 2050.

În concluzie, conflictul din Ucraina a adus o schimbare fundamentală pe piața energiei. Rusia pierde teren, în timp ce alți furnizori câștigă cotă de piață și bani. De asemenea, tranziția energetică trebuie bine cântărită astfel încât efectele ei să nu facă și mai dificilă trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă.

 
Rubrica "Economia Reală" din 28 octombrie 2022