Norvegia a scăzut inflația cu Kiwi. Și Suedia încearcă rețeta

21,6% este inflația înregistrată în Suedia în luna februarie și e cea mai mare de la începutul anilor ‘50. E mult, mult mai mult decât în țările din jur, iar motivele par destul de greu de stabilit. Practic, presa, opinia publică și autoritățile pornesc de la devalorizarea monedei naționale, trec prin prețul curentului și al carburanților, pentru a ajunge la lăcomia proprietarilor de afaceri cu alimente. Mânia a ajuns atât de mare încât, acum câteva săptămâni, au apărut pe un site care acceptă mesaje anonime îndemnuri de a-i spânzura pe proprietarii magazinelor ICA, unul dintre marii actori de pe piața de retail. Ele au fost luate foarte în serios de cei din managementul central care i-au pus în gardă pe toți posesorii de francize din grup. Iar dacă vi se pare că 21.6% nu reprezintă chiar atât de mult, aceasta e doar media: ouăle și produsele lactate sunt mai scumpe cu 30%, iar zahărul cu 50%. Cea mai scumpă este conopida, al cărei preț a crescut cu 80%.

Procentele acestea sunt atât de mari încât politicienii au început să vină cu idei de soluții. Partidele de stânga au propus ori reducerea TVA-ului la alimente, ori plafonarea prețului alimentelor de bază, așa cum a făcut Spania. Însă analiștii economici au spus că nu e deloc sigur că aceste măsuri ar avea efecte serioase și de durată, ba mai mult, o reducere de taxe ar putea să îi favorizeze tot pe cei bogați.  Oricum, coaliția de dreapta, aflată la guvernare, nici nu vrea să audă de ele.

În schimb, Elisabeth Svantesson, ministra finanțelor, a declarat că problema este foarte probabil în ograda celor trei grupuri care controlează 90% din piața supermarketurilor: ICA, Coop și Axfoods. “Pot doar să constat că e destul de provocator să văd că acționarii lor iau bonusuri uriașe, în timp ce unele familii abia au bani să cumpere mâncare.”, a spus ea și a chemat la discuții managementul celor trei companii. “A fost o întâlnire în care s-a vorbit cinstit și unde am precizat clar că e anormal care un coș zilnic să coste mult mai mult în Suedia, decât în țările din jur”, a adăugat Elisabeth Svantesson la final.

În timpul ăsta, Consiliul Concurenței a pornit și el să-i supravegheze pe cei trei mari actori din retail și le-a dat anchetatorilor săi misiunea de a le analiza activitatea pentru a stabili dacă nu cumva i-au împovărat pe cumpărători mai mult decât ar fi normal. La rândul lor, grupurile care controlează piața au declarat că toate creșterile au ca singură cauză prețurile producătorilor și coroana suedeză care a scăzut în raport cu euro, o explicație destul de greu de acceptat, dacă ne gândim că moneda norvegiană a scăzut și mai mult, iar grupurile care dețin 90% din supermarketuri pot destul de ușor pune presiune pe producători.

Cert este că toți analiștii sunt de acord acum că piața suedeză este actualmente mult prea săracă în concurență, comparativ cu alte piețe europene, ceea ce încurajează prețurile mari.

Speranța vine de la Kiwi, din Norvegia

Dacă punem alături inflația de 21.6% din Suedia și cea de 8.7% din Norvegia ne putem ușor gândi că e ceva ciudat la mijloc. Ba mai mult, în loc să crească în februarie, inflația norvegiană a scăzut de la 12%. Cum? Cu Kiwi!

Acesta este numele unuia din cele mai mari lanțuri de supermarketuri din țară. La începutul lunii februarie, în momentul în care ceilalți creșteau prețurile cu 10% managerii lui au decis să le înghețe. "Ne-am trezit cu 600 000 de clienți noi într-o săptămână. Din compania care se afla pe locul doi în comercializarea de alimente, am ajuns pe primul loc", spunea recent responsabila de comunicare a grupului.

Această destul de curajoasă strategie comercială a fost cea care a determinat scăderea inflației în întreaga Norvegie cu aproape 30% într-o singură lună. Companiile concurente Coop Extra și Remia 1000 au avut ca singură opțiune să scadă și ele prețurile.

Poate Suedia face același lucru?

Sigur poate să încerce. În acest moment, rețeaua de supermarketuri care pare să fi decis să testeze este Lidl, de altfel singura companie ne-scandinavă activă pe piața suedeză de retail. Pe 27 martie, 100 de produse din rafturi au avut fie prețurile înghețate, fie reduse cu până la 30%. Întrebarea este cât de mult ar putea asta îngrijora concurența, dacă ne gândim că germanii au doar 5- 6% din piață. Până acum, e sigur că restul actorilor indiferenți nu au rămas. Giganții Coop și ICA au anunțat deja că vor scădea, chiar dacă nu imediat, prețurile la alimente, cu între 5 și 25%. Singurii care nu au reacționat în acest fel au fost cei de la Axfoods, care au spus că ei au redus deja prețurile de ceva vreme.

Până una alta însă, este interesant de observat fenomenul care se petrece în jurul frontierei dintre Suedia și Norvegia. După ce, de câteva zeci de ani, magazinele din partea suedeză au înflorit pe graniță mulțumită miilor de turiști norvegieni care veneau tradițional la shopping, sensul circulației tocmai ce s-a inversat. Cele câteva magazine din partea norvegiană se trezesc acum cu grupuri mari de suedezi care vor să cumpere mai ieftin. Bananele, broccolii, ardeii grași morcovii, portocalele, cerealele și scutecele sunt produsele care actualmente costă semnificativ mai puțin în Norvegia.

Cum se va termina totul este greu de prevăzut. Ce este sigur e că suedezii, un popor care preferă să gândească pozitiv, au găsit ceva bun și în inflație. Ministerul alimentației a comandat un studiu care a arătat că familiile aruncă mult mai puțină mâncare decât înainte. Asta înseamnă, spun autorii săi, o economie de 300 - 600 de euro pe lună pe familie și o reducere semnificativă a producției de gaze cu efect de seră. Așadar, e de bine.