Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Elveţienii au votat pentru puteri sporite acordate serviciilor de informaţii

swiss_referendum.jpg

Noile măsuri de supraveghere vor fi supuse controalelor politice și ale Tribunalului administrativ federal
Noile măsuri de supraveghere vor fi supuse controalelor politice și ale Tribunalului administrativ federal
Image source: 
RFI

Elvețienii sunt chemați să se pronunțe prin referendum asupra unei noi legi de funcționare a serviciilor secrete. Acestea vor avea dreptul să intercepteze convorbiri telefonice private, comunicații pe internet sau să inspecteze coletele poștale.

ACTUALIZARE 1: Alegătorii din Elveţia au votat duminică în favoarea acordării de puteri sporite serviciilor de informaţii, autorizându-le să intercepteze comunicaţiile telefonice şi electronice, în contextul temerilor tot mai mari în legătură cu securitatea, notează The Associated Press online, citat de Mediafax.

..................................................................

Conform legislației în vigoare, serviciile secrete elvețiene au dreptul să colecteze informații doar pe domeniul public sau având ca sursă alte autorități ale statului. Sondajele arătau că majoritatea alegătorilor sunt favorabili noului act normativ. Acesta mai prevede că noile măsuri de supraveghere vor fi supuse controalelor politice și ale Tribunalului administrativ federal.

”Cu această lege, ieșim de la subsol și urcăm la parter pe plan internațional”, explică ministrul elvețian al apărării, Guy Parmelin. El susține că nu poate fi vorba despre o supraveghere în masă, autoritățile dorind doar să monitorizeze preventiv indivizii periculoși, mai ales pe cei bănuiți că ar avea legături cu grupări teroriste.

Noua lege de funcționare a serviciilor secrete a fost votată de parlamentul elvețian anul trecut, dar o alianță alcătuită din Partidul Socialist, Verzi și diferite organizații a cerut convocarea unui referendum, invocând faptul că acest act normativ ar putea crea un ”stat iscoditor”, la aproape trei decenii de la ”scandalul fișelor”.

În anul 1989, elvețienii aflau că aproximativ 900.000 dintre ei aveau la poliție dosare în care erau stocate informații despre opiniile lor politice, activitățile lor sindicale și alte date.

În urma acelui scandal a fost restrâns dreptul poliției de a efectua acțiuni de monitorizare.

Organizația de apărare a drepturilor omului Amnesty International consideră că noua lege permite ”măsuri de supraveghere disproporționate”, întrucât ”metadatele” oricărei persoane în Elveția sunt oricum conservate timp de șase luni.

Sârbii bosniaci stabilesc propria sărbătoare națională

Sârbii bosniaci sunt chemați astăi să ia parte la un referendum cu privire la data ”sărbătorii lor naționale”, după ce Curtea Constituțională a respins o cerere în acest sens a Republicii Srpska, care, împreună cu entitatea croato-musulmană, compune Bosnia în urma acordurilor de pace de la Dayton, din 1995.

Rezultatele preliminare sunt așteptate în cursul serii. În pofida unui veto constituțional și a opoziției de la Washington și Bruxelles, dar încurajat de Moscova, unde s-a aflat săptămâna aceasta, liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, le cere celor 1,2 milioane de alegători să confirme data de 9 ianuarie ca zi de naștere a Republicii Srpska, proclamată cu trei luni înaintea declanșării războiului dintre 1992-1995, soldat cu 100.000 de morți.

Curtea Constituțională, care declarase neconstituțională data de 9 ianuarie ca zi națională a Republicii Srpska, a precizat într-un comunicat că nu a primit de la sârbii bosniaci niciun element nou care să sprijine cererea de revizuire a acestei decizii.

Potrivit Curții Constituționale de la Sarajevo, data de 9 ianuarie, care marchează proclamarea unei Republici a Poporului Sârb în Bosnia-Herțegovina, în 1992, ”nu are simbolismul unei memorii colective” și ”pune într-o poziție privilegiată un singur popor, pe sârbi”.

”Republica merge la referendum. Este o zi mare pentru Republica noastră și pentru poporul nostru”, a declarat însă președintele Republicii Srpska.

Pentru mulți analiști, scrutinul constituie mai degrabă o manevră electorală cu o săptămână înaintea alegerilor locale, într-un moment în care liderul sârbilor bosniaci pare slăbit politic.