Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Exclusiv RFI: procurorul-șef al DNA despre noile proiecte de legi ale Justiției

sef_dna_crin_bologa_lupta_anticoruptie.jpg

Crin Bologa, procuror șef DNA
Sursa imaginii: 
MEDIAFAX FOTO/ALEXANDRU DOBRE

Proiectele noilor legi ale Justiției, înaintate de Ministerul Justiției oferă procurorilor DNA și DIICOT garanții de independență și autonomie, însă există mai multe probleme în cadrul acestor legi, atrage atenția procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, într-un interviu acordat RFI România.

"Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă posibilității noastre de a ne desfășura activitatea. O parte din amendamente au fost însușite, astfel încât în prezent, DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independent", a precizat Bologa.

 

O problemă: vechimea necesară accederii în DNA

Una dintre critici se referă la mărirea condiției de vechime pentru ca un judecător sau procuror să poată intra în DNA.

În prezent, un absolvent de facultate de drept are nevoie de cel puțin 13 ani pentru a accede în DNA. Crin Bologa a cerut micșorarea acestei perioade, prin reducerea perioadei de formare în cadrul Institutului Național al Magistraturii, de la trei la doi ani precum și reducerea vechimii necesare de 10 ani și mărirea, în schimb, a perioadei de stagiatură.

Șeful DNA a afirmat că, în acest moment, schema instituției este acoperită în proporție de 74%, dar că până în martie anul viitor, gradul de acoperire trebuie să ajungă la 85%, potrivit unei condiționalități din PNRR. Crin Bologa a dat asigurări că acest obiectiv va fi atins, în condițiile în care există o prevedere tranzitorie referitoare la DNA, valabilă până în 2026, care suspend condiția de vechime și formare de 13 ani .

În privința subordonării Poliției Judiciare față de Ministerul Afacerilor Interne, prevăzută în proiectul de lege, Crin Bologa a afirmat că aceasta nu afectează direct DNA și DIICOT, care au propriile poliții judiciare. În plus, conform Codului de procedură penală, în cadrul cercetării, polițiștii judiciari se subordonează procurorilor.

Totuși, șeful DNA a mai spus că și celelalte parchete ar trebui să aibă propria poliție judiciară.

 

"Compromisul" privind Secția Specială, ineficient

În privința compromisului la care s-a ajuns în privința Secției Speciale, șeful DNA l-a caracterizat drept "total lipsit de eficiență". Secția a fost desființată, însă competența anchetării cazurilor de corupție în rândul magistraților va reveni unei structuri speciale din cadrul Parchetului General.

DNA nu va mai ancheta cazurile de corupție din rândul magistraților deși, după cum a precizat Crin Bologa, ar fi avut toate instrumentele necesare. Noua structură, pentru care au început să fie selectați procurori din luna martie, va fi lipsită, de exemplu, de aportul Poliției Judiciare.

 

"Cetățenii români au dreptul să nu mai fie umiliți la granițe"

Șeful DNA a mai atras atenția asupra unei prevederi din lege care ar putea afecta independența magistraților, printr-un mare grad de subiectivism:

"La răspunderea disciplinară a fost introdusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinară orice încălcare a Codului Deontologic". Bologa a afirmat că această prevedere poate lăsa loc de interpretări. El a a cerut ca abaterile disciplinare să fie clar definite, pentru a nu lăsa loc la decizii arbitrare.

"Consider că nu există un pericol cu privire la independența procurorilor DNA. Procurorii noștri au fost independenți și în perioade mai grele", a spus Bologa.

În privința MCV, procurorul-șef al DNA și-a exprimat speranța că acest mecanism al Comisiei Europene va fi ridicat până la sfârșitul anului, odată cu adoptarea în parlament a noilor legi ale Justiției, în conformitate cu angajamentele europene ale României.

"Consider că cetățenii României au dreptul să intre în Spațiul Schengen fără să mai fie umiliți la granițe", a declarat Crin Bologa.