
Politică
Consiliul Europei solicită oficial avizul Comisiei de la Veneția pentru legile justiției propuse de Predoiu
consiliul_europei.jpg

În raportul publicat miercuri, Comisia anunță că a făcut mai multe recomandări autorităților române în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției, pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești, dar și cu privire la mass-media și la situația minorităților și a grupurilor vulnerabile, în vederea îndelinirii în cele mai bune condiții a obligațiilor asumate la accederea în această organizație”.
”Sustenabilitatea și eficiența reformelor trebuie să fie confirmată prin aplicarea corectă a legislației”, subliniază Comisia în raportul său.
Într-o intervenție la RFI, fostul ministru al justiției, Stelian Ion, afirma în urmă cu două luni, că legile propuse de ministrul Cătălin Predoiu ”nu vor corecta anomaliile din perioada 2017-2019, ci vor crea alte vulnerabilități pentru independența sistemului judiciar”.
De asemenea, mai multe asociații profesionale ale magistraților, cum ar fi Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa Pentru Justiție critică proiectele legilor justiției publicate de minister pe 21 iulie, pe motiv că sunt variante diferite față de cele prezentate Comisiei Europene. Documentele blochează de fapt orice fel de reformă, spun cele trei asociații.
”Este vorba exact de asociațiile magistraților, care în perioada 2017-2019, când se realiza asaltul asupra justiției, declanșat de PSD, împreună cu UDMR, orchestrat de Liviu Dragnea, avându-l ca instrument principal pe Iordache, deci sunt exact acele asociații ale magistraților care atunci au avut puncte de vedere foarte pertinente și au intervenit salutar cu aceste opinii și cu unele forme chiar de protest”, spunea Stelian Ion în intervenția sa la RFI România.
Incoerență cu intenție
”Noile variante ale legilor Predoiu sunt surprinzătoare, pentru că ele se distanțează foarte mult chiar de forma pe care însuși ministrul Predoiu a pus-o în dezbatere publică în toamna anului 2020, după care după ce a revenit în funcția de ministru, a propus o nouă variantă și ea destul de diferită de varianta inițială, cea pe care a făcut-o publică în urmă cu aproximativ o lună de zile și pe care a prezentat-o Comisiei Europene și lucrul acesta este de neînțeles.
Incoerența asta legislativă în elaborarea actelor normative zăpăcește pe toată lumea și se apelează la maniera asta cu intenție, tocmai pentru a slăbi atenția oamenilor și pentru a nu se mai înțelege mare lucru din ceea ce intenționează guvernanții să facă. Acest Guvern cu epoleți se pare că are ca principal scop crearea unei rețele de protecție a apropiaților, un regim clientelar (...). Prin legile Predoiu nu se vor corecta anomaliile din perioada 2017-2019, decât în mică măsură. Pe de altă parte, se vor crea alte probleme și alte vulnerabilități pentru independența sistemului judiciar”, a spus Stelian Ion.
Alte îngrijorări
În raportul de miercuri Comisia parlamentară a Consiliului Europei își exprimă de asemenea ”îngrijorarea privind libertatea și pluralismul mass-mediei din România, incluziunea cetățenilor din minoritatea romă și cu privire la faptul că România se află printre statele cu cele mai multe hotărâri ale Curții Europene ale Drepturilor Omului nepuse în aplicare”.
Pe de altă parte Comisia recunoaște că ”România a făcut progrese semnificative cu privire la atingerea standardelor Consiliului Europei în domenii esențiale pentru funcționarea instituțiilor democratice, inclusiv în domeniul judiciar și al combaterii corupției”
De asemenea, Comisia felicită autoritățile române pentru răspunsul rapid față de criza umanitară declanșată de agresiunea Rusiei în Ucraina.