Problema educației pentru mediu într-o țară unde dezinformarea vaccinală face ravagii

Fără îndoială, subiectul schimbărilor climatice este unul de maximă importanță. Fenomenele extreme, tot mai numeroase și mai intense, indică faptul că nu mai este timp de discuții și că trebuie acționat cât mai repede.

În discursul său, președintele a susținut că protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul lui. În plus, sunt domenii esențiale, asupra cărora decidenții politici încă se apleacă prea puțin.

Întrebarea este însă dacă această conferință și programul lansat cu prilejul ei vor aduce cu adevărat tema schimbărilor climatice la gradul de atenție pe care-l merită.

 Iar aici, chiar că sunt multe semne de întrebare.

Unul se referă direct la emitent. Desigur, președintele este în dreptul său, ba chiar are obligația să susțină proiectele legate de protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice.

Din păcate, lansarea unui astfel de program, atât de amplu și pe o temă atât de importantă pentru Europa și pentru întreaga lume, nu poate fi desprinsă de un alt mare șantier prezidențial, cel al ”României educate”, despre care mulți dintre experții în domeniu spun că a fost un eșec.

Apoi, privind lucrurile din perspectivă strict politică, prin girul dat unei coaliții PNL-PSD, președintele Klaus Iohannis s-a cam îndepărtat tocmai de o bună parte a mediului politic și non-guvernamental angajat puternic în lupta contra schimbărilor climatice. Sunt categorii de susținerea cărora președintele ar avea nevoie acum și nu se știe dacă va putea să și le apropie.

Apoi, însăși legătura dintre mediu și educație este, să spunem eufemistic, problematică în România. Mormanele de gunoaie aruncate de români pe câmpuri și în albiile râurilor stau mărturie.

Efortul educațional necesar depășirii acestei situații este imens - și am văzut ce s-a întâmplat cu România Educată.

România tocmai se află în mijlocul unei furtuni de dezinformare cu privire la vaccinuri, se situează la coada Europei în acest domeniu și aceasta ține, în multe cazuri, de nivelul de educație. Sau, dacă vreți, de gradul înalt de respingere a științei, de refuz al rațiunii.

Să nu ne mirăm așadar, că pe această temă, a schimbărilor climatice, vor apărea în perioada următoare o groază de dezinformări, în contextul transformărilor asumate de toate statele Uniunii Europene în cadrul Acordului Verde.

Una dintre dezinformări, referitoare la interzicerea încălzirii cu lemne din 2023, a și făcut carieră, preluată, din păcate, dinspre mediile legate de extrema dreaptă, de politicieni mainstream.

Acordul Verde, chiar dacă are în spate sume consistente din bugetul Uniunii Europene, va însemna transformări radicale în sectoare puternic poluante, cum este cel al cărbunelui, va aduce obligații în plus pentru constructori, industria auto și alte sectoare. Ca orice transformare, și aceasta va avea perdanții ei.

Și nu trebuie să fim mari vizionari ca să ne dăm seama că acesta va fi terenul fertil pentru noi dezinformări, pe care le vom vedea rostogolite chiar de politicieni mainstream, din lipsă de educație sau din populism.

Toate acestea nu înseamnă că președintele nu trebuia să se implice. Trebuia. Dar arată și cât de complicată se va dovedi tranziția verde în România.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica