Criza ucraineană: s-au epuizat resursele diplomației?

Rareori e liniște în prima linie de pe frontul din estul Ucrainei, transmite BBC. Se înregistrează cel puțin tiruri de lunetiști între rebelii susținuți de Kremlin și forțele ucrainene. Dar acum armele grele s-au întors. În ultimele zile a avut loc un baraj de foc de artilerie și mortiere.

Doar pe 19 februarie - relatează Ukrainska Pravda, preluată de Courrier International - s-ar fi „deschis focul de 136 de ori, dintre care de 116 ori cu arme interzise de acordurile de la Minsk. Doi soldați ucraineni au fost uciși și patru răniți.”

În dimineața zilei de 20 februarie, în orașul Donețk a fost raportată o explozie uriașă, ale cărei cauze nu se cunosc, iar împușcăturile au continuat de atunci.

Ce cauzează această înrăutățire a situației, care este foarte reală? Potrivit guvernelor autoproclamatelor republici populare separatiste Lugansk și Donețk, vina este a armatei ucrainene, care se pregătește să lanseze o ofensivă majoră pentru recucerirea regiunii, lucru pe care autoritățile de la Kiev îl neagă vehement, acuzând dimpotrivă „ unitățile rusești hibride” că ar fi sursa crizei.

CNN notează că, în culise, diplomații, atât din NATO și din cadrul UE au lăudat „nivelurile fără precedent de unitate și coordonare” care au „întărit alianța transatlantică”, deoarece ambele instituții au lucrat împreună.

Un înalt diplomat european care lucrează în NATO a spus pentru CNN că a fost „cu adevărat surprins” de contactul strâns și cooperarea regulată dintre conducerile UE și ale NATO, care au permis ca mesajele îndreptate către Moscova să fie „coordonate și consecvente la cel mai înalt nivel diplomatic, în ciuda diferențelor culturale și geografice ale tuturor părților interesate."

În timp ce cele două instituții ar trebui să fie pe hârtie parteneri naturali, acest nivel de unitate nu a fost niciodată atât de clar.

Relațiile dintre cele două organisme cu sediul la Bruxelles au fost tensionate în ultimii ani. Un nivel deosebit de scăzut a avut loc în 2019, când președintele Emmanuel Macron al Franței - cea mai mare putere militară a UE de la plecarea Regatului Unit - a spus că ceea ce „trăim în prezent este moartea cerebrală a NATO”, argumentând că Europa trebuie să înceapă să se gândească la sine ca la o putere strategică, geopolitică.

Candidații la președinția Franței și criza ucraineană

Cu mai bine de o lună înainte de alegerile prezidențiale franceze, situația de la granița dintre Rusia și Ucraina interferează cu campania electorală din Franța. Iar Le Monde analizează discursurile candidaților .

În timp ce candidata de centru-dreapta Valérie Pécresse se pronunță ferm împotriva Rusiei, la extrema dreaptă, Marine Le Pen și Eric Zemmour denunță dorința de extindere a NATO.

Pentru candidata republicană Valérie Pécresse, Rusiei lui Vladimir Putin trebuie să i se ofere „un răspuns de o fermitate de oțel”.

„Dacă actele de agresiune împotriva Ucrainei continuă, vor fi necesare sancțiuni drastice. Este nevoie de dialog, dar și de un echilibru de forțe”, a spus Pécresse.

În timp ce candidata Adunării Naționale, Marine Le Pen l-a criticat pe Emmanuel Macron pentru că „s-a răsucit în privința relației pe care a spus că o dorește cu Vladimir Putin. El s-a gândit că ar fi mai util să călcăm pe urmele Uniunii Europene sau ale NATO”, a spus lidera de extremă dreapta.

Pentru Eric Zemmour, „vina originală” a acestui conflict este „extinderea NATO către est, timp de treizeci de ani”.