Trebuie să suportăm prețul sancțiunilor împotriva Rusiei

”A durat o săptămână, dar guvernele occidentale au ajuns să-și pună deoparte temerile și să scoată artileria financiară grea împotriva lui Vladimir Putin”, scrie ziarul britanic The Guardian, preluat de Courrier International.

”Mai multe bănci rusești vor fi excluse din sistemul securizat de mesagerie electronică Swift, folosit pentru plăți internaționale. Această societate belgiană gestionează 42 de milioane de tranzacții pe zi, totalizând trilioane de dolari”, precizează Financial Times.

BBC notează că simbolismul înghețării bunurilor britanice ale președintelui Putin însuși și ale ministrului său de externe nu putea fi mai clar.

Totuși, ca și în cazul UE, care a anunțat același lucru, este probabil să se pună întrebări despre câte bunuri are fiecare dintre aceștia în Regatul Unit.

Trebuie să suportăm costul sancțiunilor împotriva Rusiei, citim în editorialul din Le Monde:

”Dacă considerăm că problema securității în Europa este existențială pentru democrațiile noastre, există, cel puțin, un preț economic de plătit. Să ne gândim la influențarea Rusiei fără sacrificii este o iluzie.

Adevărul trebuie spus opiniei publice europene.

Dacă în prezent există un consens în cadrul democrațiilor occidentale, acesta este asupra intervenției indirecte în Ucraina, țară de care nu sunt legate printr-un tratat de apărare.

Există, de asemenea, un consens că Rusia este agresorul și că invazia sa în Ucraina pune în pericol nu doar dreptul internațional, ci și întregul edificiu al securității din Europa.

Pe măsură ce armata, liderii și civilii ucraineni opun o rezistență eroică invadatorului rus, a sosit timpul ca liderii politici europeni să facă față în mod clar prețului solidarității și să pregătească opinia publică pentru aceasta. A ne preleva de costul sancțiunilor înseamnă a ne expune la riscul de a plăti un preț infinit mai mare dacă Vladimir Putin își atinge obiectivul în Ucraina”.

Le Figaro estimează că, dacă Ucraina se prăbușește, toate țările se vor vedea față în față cu puterea rusă și au motive să fie îngrijorate pentru securitatea lor. „Vladimir Putin ar putea fi să testeze articolul 5 din tratatul NATO, sugerează deputatul Jean-Charles Larsonneur, autorul unui raport privind problemele geopolitice din Europa de Est. „Cu cât suntem mai slabi, cu atât acest lucru va deveni mai posibil”, spune el. Războiul ruso-ucrainean tocmai a început, iar consecințele lui nu s-au făcut încă simțite.

Pentru The Atlantic, ironia este că în încercarea lui de a face Rusia din nou mare, Vladimir Putin riscă să obțină exact contrariul:

”Invadarea Ucrainei a dus deja la sancțiuni ample și aproape a asigurat izolarea diplomatică a Rusiei. Chiar și prietenii lui Putin din Europa, precum Orbán și președintele ceh Milos Zeman, au făcut tot posibilul să-și reitereze sprijinul pentru Ucraina și angajamentul față de o poziție comună a Uniunii Europene”.

În timp ce Deutsche Welle se întreabă: poate înlocui China Uniunea Europeană ca partener comercial al Rusiei? 

”Importanţa economică a Chinei nu este încă la fel de mare pentru Rusia precum cea a Uniunii Europene. Mai ales în domeniul energetic acest fapt devine evident: UE importă anual 200 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia, în vreme ce China abia dacă cumpără 40 de miliarde.

În prezent, zăcămintele de gaz din Siberia nu sunt conectate cu China decât printr-un singur gazoduct, având denumirea ”Puterea Siberiei”. Dar potrivit estimărilor, care se bazează pe datele oferite de concernul energetic rusesc Gazprom, în 2021 au tranzitat această conductă cu lungimea de aproximativ 2200 de kilometri aproape 11 miliarde de metri cubi de gaz, reprezentând mai puţin de o treime din capacitatea maximă anuală, care este de 38 de miliarde de metri cubi.

Numai prin gazoductul Nord Stream 1 prin Marea Baltică, existând de un deceniu, care leagă Rusia de Germania, curg anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz.  Nu va dura ani ci mai degrabă decenii până când Rusia va putea livra Chinei cantităţi de gaz comparabile, subliniază experții citați de publicația germană”.