Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un secol de la Marele Război. Episodul 3: Doi ani de neutralitate

romani_bun.jpg

Image source: 
Muzeul Național de Istorie a României

Primul război mondial făcea ravagii în Europa cu doi ani înainte ca România să se alăture uneia dintre părți.  Dar ce alianță va alege ? Și cum vor decurge negocierile pentru intrarea în război?

Economia micului regat de la răsărit este înca arhaică, preponderent agricolă, însă bogăția extraordinară a solului o face unul dintre principalii producători din regiune. Poziția geostrategică a României este de asemenea interesantă pentru ambele tabere, care fac presiuni pentru a o atrage, fiecare, de partea sa.

Pentru Aliați, și în special pentru Franța, care în 1916 duce greul într-una din cele mai crunte bătălii, la Verdun, este esențială deschiderea unui nou front la răsărit, care să îi oblige pe germani și pe austrieci să se bată pe ambele flancuri.

Pentru România însă, alegerea nu este chiar atât de ușoară. Pe de o parte, este alegerea politică: de partea Antantei, pentru a elibera Transilvania, sau de partea puterilor Centrale, pentru a elibera Basarabia ?...O dilemă de ordin moral care împarte clasa politică. Brătianu, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Nicolae Iorga pledează cauza Transilvaniei; Petre Carp, Constantin Stere avertizează însă asupra amenințării pe care ar reprezenta-o o Rusie victorioasă în război…

Opinia publică este însă covârșitor de partea celor care doresc atacarea Austro-Ungariei, iar regele Carol I consemnase acest aspect în actul său de abdicare pe care îl pregătise dupa celebrul Consiliu de Coroană de la Sinaia, din vara lui 1914.

Cum spuneam, pe de o parte, pentru România exista această dilemă politică. Dar cei doi ani de neutralitate sunt în special marcați de negocierile la sânge pe care le duce Brătianu. Prim-ministrul știe că industria română nu va face față razboiului fără susținere, și nici armata care este slab pregătită și slab dotată. Va redacta deci condițiile aderării la Antanta cu o minuție și o încetineală explicabile prin aceste slăbiciuni. Colonelul Rudeanu este trimis la Paris, să negocieze furniturile.

În august 1916, situația aliaților este critică, și România primește un ultimatum: dorește, sau nu, să se alăture Antantei; este  „acum, ori niciodată” !

2581