Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


12.000 de proiecte, 50 de miliarde de lei. Pe ce s-au dat banii din PNDL, controversatul program al lui Liviu Dragnea?

pndl_proiecte_expertforum.png

Image source: 
ExpertForum.ro

Primele 30 de firme ca valoare a contractului din achiziții prin Programul Național de Dezvoltare Locală au legături cu lumea politică. Este una dintre concluziile unui raport al ExpertForum privind controversatul PNDL, inițiat de Liviu Dragnea. Primăriile și consiliile județene care primesc bani de la bugetul de stat prin PNDL trimit la ministerul Dezvoltării doar cererile de decont, neexistând o imagine clară a lucrărilor care sunt efectiv executate, explică Septimius Pârvu de la ExpertForum.

PNDL a fost criticat de-a lungul timpului fie pentru modul în care sunt împărțiți banii, pe criterii politice, fie pentru că investițiile ori nu se justifică ori au fost făcut de mântuială. Raportul ExpertForum arată că în acest program, finanțat cu bani de la bugetul de stat, beneficiarii, adică primăriile și consiliile județene, sunt responsabile de realizarea achizițiilor care nu sunt verificate de ministerul Dezvoltării unde ajung doar cererile de decont. Mai mult, ministerul nu are o imagine la zi a lucrărilor executate, a ceea ce se întâmplă pe teren, spune Septimius Pîrvu de la ExpertForum.
Organizația a încercat să afle ce s-a întâmplat cu cele aproape 12 mii de proiecte finanțate între 2015 și 2020 cu peste 50 de miliarde de lei. Septimius Pîrvu explică și preferința primarilor sau președinților de consilii județene pentru finanțări de la guvern, prin PNDL, în detrimentul celor europene - controlul este mult mai redus, sunt bani luați ușor.

Nici ministerul dezvoltării nu are o evidență clară a implementării programului. Nu are o imagine la zi a lucrărilor executate, a ceea ce se întâmplă pe teren. Beneficiarii, primării, consilii județene, nu au transmis datele. Este posibil să ajungă după un an-doi procesele verbale de recepție a lucrărilor, sau datele sunt incomplete. Iar tot acest proces se întâmplă pe hârtie… nu există o platformă online care să aduce în format electronic toate aceste informații.

Vulnerabilitățile PNDL în privința achizițiilor publice

Ministerul nu se uită peste achiziții, acestea sunt responsabilitatea primăriilor și consiliilor județene. Există un număr crescut de proceduri care au loc un ofertant sau 2, ceea ce arată fie că sunt firme care evită să participe la proceduri din cauza deconturilor, pentru că poți să te duci, semnezi contractul, și nu știi când îți iei banii sau că există anumite monopoluri.

Legăturile politice și contractele bănoase

Primele 30 de firme care au primit cele mai mari contracte au legături cu viața politică. Fie au fost înființate de politicieni, rude prieteni, au tot felul de interese. Am găsit firme care sunt deținute de membrii aceleiași familii sau care sunt în relații de afinitate. Ceea ce înseamnă că 4-5 firme din aceeași familie câștigă contracte cu mai multe autorități contractante.

De ce preferă autoritățile locale proiectele prin PNDL și nu aceeasează fonduri europene

În istoria analizelor EFOR s-a observat o preferință a primarilor, președinților de consilii județene pentru finanțări de la guvern, prin PNDL, în detrimentul celor europene. Explicația e simplă: Controlul este mult mai redus decât în cazul proiectelor finanțate prin bani europeni.
În contextul în care discutăm și despre PNRR și despre fonduri structurale și despre PNDL 3, trebuie să ne punem niște semne de întrebare pentru a vedem cum facem ca aceste programe să fie complementare. PNDL-ul nu trebuie să fie sursa universală de bani pentru toată lumea, ci trebuie să ne gândim ce vrem să finanțăm de aicea. De exemplu Primăria Sectorului 3 e unul dintre cei mai mari beneficiari ai programului, dar sunt și primării foarte sărace.

Este o tentație pentru că sunt bani luați ușor, dacă vreți așa într-un termen mai puțin academic. Achizițiile sunt controlate de Agenția pentru Achiziții publice dacă intră într-un anumit procentaj de verificări, sunt verificate de Curtea de Conturi și reprezentanții lor mi-au spus că nici personalul nu e suficient și nici verificările nu sunt în timp real. Deci poți să afli după doi-trei ani dacă proiectul este implementat sau nu.

PNDL e necesar, dar dacă nu îl eficientizăm riscăm să rămânem în același punct: îl folosim doar ca să hrănim primarii dar fără să vedem un rezultat final. Nu trebuie să ne uităm doar cum se cheltuie banii ci la ce ne-au ajutat banii respectivi. Au ajutat la creșterea unei comune? sau pur și simplu am dat niște bani pe culoare politică, pe ochi frumoși pentru că avem nevoie de susținere politică, dar trăgând linie n-au ajutat pe nimeni banii respectivi.