Radare in Suedia, camere spion în război

În funcție de persoana cu care vorbești, la întrebarea "La ce folosesc radarele auto? " răspunsurile fie se vor învârti în jurul creșterii siguranței în trafic prin descurajarea exceselor de viteză, fie vor pomeni umplerea unor bugete care astfel au o sursă bună și sigură de venit suplimentar.

Și suedezii gândeau la fel, până în momentul în care au descoperit nu doar că le-au dispărut în câteva luni mai bine de 100 din camerele instalate pe șosele, ci și că unele identice au fost găsite în drone spion capturate de armata ucraineană în momentul în care trimiteau rușilor informații despre pozițiile trupelor și armelor.

Practic, atunci când le-au dezasamblat, reprezentații Ministerului Apărării de la Kiev au găsit acolo același model de aparate Canon DSLR precum cele dispărute din Suedia, lipite acum cu bandă adezivă de o placă de metal, alături de un rezervor de combustibil improvizat dintr-un PET. O instalație primitivă, spun ucrainienii, dar foarte eficientă.

Sigur, cum nu sunt niște modele rare, certitudini nu există, însă coincidența li s-a părut atât de mare scandinavilor încât au început să circule ipoteze și chiar a fost întrebată Poliția secretă. Răspunsul a fost "Avem cunostință de această situație și de suspiciunile care au apărut, facem o investigație, însă nu vă putem da mai multe amănunte. "

Conform unor specialiști în domeniu, varianta furtului camerelor în scopuri militare este o probabilitate demnă de luat în considerare, dacă ne gândim că astfel de aparate nu mai pot fi cumpărate oficial de autoritățile de la Moscova din cauza sancțiunilor economice la care țara este supusă. Faptul că e prima dată când ele se fură la o scară atât de mare și pe un teritoriu atât de întins e un alt argument. În plus, deși în cutiile în care se găsesc camerele se mai aflau un procesor, un radar și un blitz, nicunul dintre acestea nu a părut să îi intereseze pe hoți.

Iar dacă mai adăugăm că în ultima vreme au fost jefuite și o serie de magazine de articole de vânătoare de unde s-au furat în special lunete de vedere nocturnă, ideea unor acțiuni concertate pentru obținerea de materiale reutilizabile într-un teatru de război pare și mai credibilă.

Ipotezele lansate nu vorbesc neapărat de agenți ruși care ar veni să fure ci, mai degrabă, depre probabilitatea apariției unei piețe negre care propune produse ce se pot vinde foarte ușor, la prețuri foarte ridicate. Embargoul impus Rusiei și războiul din Ucraina creează exact un astfel de context favorabil vânzării de material ce poate fi utilizat în scop militar.

Însă indiferent de scopul pentru care camerele au fost furate, pagubele care trebuie acoperite de Ministerul suedez al Transporturilor sunt foarte mari. Conform reprezentaților săi, prețul operațiunii de înlocuire a unui asfel de aparat este de aproximativ 25 000 de euro.

La un astfel de subiect, comentariile nu puteau lipsi de pe rețelele de socializare și site-urile instituțiilor de presă. Acolo, pe lângă discuțiile serioase, există și opinii cu umor. Una dintre cele pe care tocmai le-am citit vorbește despre imposibilitatea prinderii hoților pentru că ei se deplasează în mașini Lada care nu vor fi vreodată fotografiate fiindcă nu au cum să depășească limita de viteză.

Realitatea este că modul de funcționare al celor în jur de 2300 de camere fixe de pe șoselele suedeze este foarte diferit de cel din România și multe alte țări europene. Cum se merge pe principiul prevenției, poziția tuturor camerelor este anunțată clar prin semne de circulație puse în locul în care ele acționează, ceea ce le face foarte ușor de găsit. Pe lângă asta, nu toate merg în același timp. Camerele sunt pornite în anumite zone, la anumite ore, după un orar ținut secret de poliție și realizat în funcție de numărul de incidente și de traficul de pe fiecare șosea pe care ele sunt amplasate.