Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: În Ucraina se vorbește din ce în ce mai puțin limba rusă (studiu)

razboi ucraina.jpg

Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, 24 august 2022
Sursa imaginii: 
© Valentyn Ogirenko, Reuters via France 24

Dacă în 2014 majoritatea ucrainenilor (59% ) considera limba rusă ”o limbă importantă, pe care toți ucrainenii trebuie să o cunoască”, acest procent a ajuns în acest moment la doar 14%, reiese dintr-un studiu realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev publicat la sfârșitul săptămânii trecute.

Potrivit studiului, citat de publicația Suspilne, 41% dintre respondenți au spus că vorbesc exclusiv ucraineana în viața de zi cu zi, 50% vorbesc acasă și în familie doar în ucraineană și 19% folosesc cele două limbi în egală măsură.

La locul de muncă 68% vorbesc exclusiv sau preponderent ucraineana, în timp ce doar 11% vorbesc rusa.

”Locul de muncă nu mai este un loc în care trebuie să vorbești rusește pentru că așa vor șefii sau clienții sau prejudecățile. Este o schimbare profundă care s-a produs după februarie 2022, care nu se compară cu evoluțiile de după anexarea Crimeei din 2014”, spune directorul institutului, Volodymyr Kulyk, doctor în științe politice.

Atât acasă, în familie, cât și la locul de muncă, numărul celor care vorbesc doar ucraineana a crescut simțitor la toate categoriile de vârstă, inclusiv la cea dintre 30 și 50 de ani, care este supusă în cea mai mare măsură presiunilor de rusificare, observă specialistul.

”Procentul cel mai mic de vorbitori de rusă se înregistrează la cei cu vârste de până la 30 de ani, care s-au născut și au crescut într-o Ucraină independentă… Poate că multă lume nu e impresionată de aceste cifre, dar eu sunt impresionat pentru că schimbarea e mult mai amplă decât cea înregistrată după anexarea Crimeei”, adaugă el.

 

Georgia nu dorește să fie atrasă în conflictul din Ucraina

Andriy Kasyanov, reprezentantul temporar al Ambasadei Ucrainei la Tbilisi a solicitat guvernului de la Tbilisi să returneze acest sistem de apărare Ucrainei, care are nevoie urgentă de armament pentru a ține piept invaziei rusești, solicitare refuzată de guvernul georgian, scrie publicația agenda.ge.

Mai mulți parlamentari ai partidului de guvernământ din Georgia au criticat solicitarea diplomatului ucrainean, considerând-o ”provocatoare”. Ei au reamintit că Georgia a sprijinit logistic Ucraina încă de la declanșarea invaziei rusești, chiar luna trecută fiind trimise la Kiev mai multe generatoare de energie electrică. Dar, mai spun aceștia, guvernul ”se opune cu fermitate” trimiterii de armament în Ucraina, pentru că ”Georgia nu vrea să fie atrasă în acest război”.

După solicitarea diplomatului ucrainean, în presa georgiană au apărut o serie de speculații potrivit cărora un sistem de rachete sol-aer de tip Buk, ar fi fost donat Georgiei de către Ucraina în 2008.

Ministerul apărării a respins oficial aceste speculații și a subliniat că sistemul a fost primit în 2007 și nu în 2008 și că ar fi plătit pentru el ”câteva milioane de dolari”. ”Achiziția s-a facut în baza unui acord confidential și de aceea nu putem furniza mai multe detalii”, a precizat ministerul într-un comunicat, în care se mai precizează că Georgia va continua să ofere ”sprijin umanitar și politic” Ucrainei.

 

R Moldova: PE va susține agenda de reforme a guvernului Gavrilița

Parlamentul European va susține autoritățile R. Moldova în implementarea agendei de reforme. Asigurările au fost date de către liderul grupului Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European, Manfred Weber, la întâlnirea cu prim-ministra Natalia Gavrilița, care a efectuat recent o vizită de lucru în Germania, scrie Ziarul Național.

”Eurodeputatul Manfred Weber a apreciat efortul Guvernului R. Moldova în procesul de gestionare a lanțului de crize care au lovit republica noastră”, se arată în comunicatul de presă al Executivului de la Chișinău.

Natalia Gavrilița a mulțumit pentru susținerea constantă oferită de UE prin intermediul Platformei de sprijin a Republicii Moldova și a reiterat interesul pentru procurarea gazelor naturale pe Platforma de achiziții comune a UE.

„Accesul la această Platformă ne va permite să consolidăm procesul de asigurare a securității energetice a Republicii Moldova, afectată de șantajul Federației Ruse. În pofida faptului că am fost loviți dur de creșterea prețurilor și reducerea volumului de gaze naturale livrate de Gazprom, continuăm să privim cu fermitate în direcția unui viitor european”, a subliniat Natalia Gavrilița în cadrul discuțiilor cu liderul PPE.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus :

Lilia Bila - Ucraina

Nana Kokochashvili - Georgia

Cristina Catanoi – Republica Moldova

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 11 ianuarie 2023