Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Femeia de la Kremlin responsabilă cu deportarea copiilor ucraineni în Rusia

putin_kremlin.jpg

Vladimir Putin în teleconferință cu Maria Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copiilor, Kremlin, Moscova, 27 octombrie 2021
Sursa imaginii: 
© Evgeniy Paulin, AP via France24

Comisarul lui Vladimir Putin pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, este cea care se ocupă cu deportarea copiilor din Ucraina, în vederea adopției în Rusia. France24 face un portret al acestei femei care a făcut din războiul din Ucraina una dintre rețetele notorietății sale.

O femeie blondă îmbrățișează un ursuleț uriaș pe coridoarele unui aeroport. Într-o rochie înflorată, ea stă în genunchi lângă un adolescent într-un scaun cu rotile. Așezată lângă un băiețel orb, ea îl ajută să atârne o ghirlandă pe un pom de Crăciun. Pe canalul său Telegram și pe canalele de televiziune rusești, Maria Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului din 2021, își promovează faptele bune.

Călătorește mult, atât în Rusia, cât și în Ucraina, pentru a ”ajuta” copiii : deportează sute de copii, forțându-i să părăsească teritoriile anexate ale Ucrainei pentru a se stabili într-o țară care le este străină, Rusia.

Muza conservatoare

Cu o eșarfă pe cap și un guler cu nasturi până la bărbie, mamă a zece copii – cinci biologici, cinci adoptați, dintre care unul este ucrainean – femeia de 38 de ani își păstrează aerul angelic și matern.

Împreună cu soțul ei, un informatician devenit preot, a luat sub tutelă și treisprezece copii cu dizabilități. Aceștia sunt plasați în organizații de caritate pe care ea însăși le-a fondat, dintre care unele sunt acuzate de presa rusă de delapidare.

Un caz extrem de rar în Rusia, unde natalitatea este în scădere, familia numeroasă a acestei femei de afaceri specializată în caritate este un exemplu ideal pentru Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, și pentru Biserica Ortodoxă. Un adevărat atu al regimului, familia a primit în primăvară un al douăzeci și treilea copil, Filip, un adolescent ucrainean din Mariupol.

Însă nu trebuie să ne lăsăm păcăliți: departe de a fi o simplă ambasadoare conservatoare, Maria Lvova-Belova joacă un rol esențial în deportarea copiilor ucraineni, pe care îi „salvează” trimițându-i în Rusia.

Mii de copii ucraineni dispăruți

Fotografiată la bordul avioanelor, trenurilor sau în stațiile de autobuz, ea afirmă cu mândrie pe rețelele de socializare și în presa de stat: datorită ei, sute sau chiar mii de copii ucraineni sunt „adăpostiți” în Rusia. Nu folosește termenul de „deportare”, ci mai degrabă de „salvare”; și preferă „tutela” în locul „adopției”.

Veniți din orfelinate, spitale, centre sociale sau centre de plasament din regiunile anexate, orfanii sau copiii despărțiți de familiile lor în urma luptelor, sunt dați în plasament familiilor ruse, în schimbul unei indemnizații din partea statului.

Total contrară dreptului internațional și Convenției cu privire la drepturile copilului, practica a fost denunțată la Curtea Penală Internațională în decembrie de către asociația franceză „Pour l'Ukraine, pour leur liberté et la nôtre”. De asemenea, ONG-ul Amnesty International a atras atenția asupra unor posibile „crime de război” și „crime împotriva umanității”, într-un raport publicat în noiembrie anul trecut.

Dar, departe de a fi ascunsă, politica de deportare a copiilor hrănește propaganda rusă și continuă „de-ucrainizarea” dorită de Vladimir Putin, care a adoptat o lege în mai 2022 pentru a facilita acordarea naționalității ruse ucrainenilor.

Astfel, Rusia susține că a primit cinci milioane de refugiați din regiunile anexate, în timp ce Ucraina a susținut la începutul lunii decembrie că 13.000 de copii au fost deportați în Rusia, deși este dificil de evaluat numărul lor real.

Lacrimi, baloane și centre de reeducare

Pe contul Telegram al Mariei Lvova-Belova, videoclipurile curg în valuri. Copiii din Donețk și Donbass sunt deportați în Rusia și primiți de „noile lor familii”, cu multe lacrimi de bucurie și baloane. Prenumele lor este adesea schimbat și li se oferă un nou pașaport rusesc în schimbul vechii lor identități.

Pentru a le facilita „integrarea”, în Moscova, Rostov și Tuaspé s-au deschis centre de „reeducare” și „reabilitare psihologică”. Un alt centru din Belarus a primit o mie de copii din Donbass, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, pentru a le permite să se „odihnească și să se recupereze”, potrivit site-ului belarus Belta.

Acolo primesc „îngrijire”, dar și „lecții zilnice de limbă și istorie rusă”, explică Maria Lvova-Belova abonaților săi. Pasul este necesar, deoarece adaptarea poate dura mult. Inițial, a spus ea, Filip a dat dovadă de „oarecare negativitate”. El a insistat să cânte imnul ucrainean și să vorbească despre participarea sa la demonstrații în sprijinul armatei. Dar comportamentul lui s-a schimbat. Acum el este „recunoscător” acestei „mari familii rusești” care l-a salvat.

O carieră uluitoare

O adevărată mană cerească, războiul din Ucraina i-a permis acestei foste profesoare de chitară să-și continue cariera uluitoare în instituțiile rusești. În 2008, ea a fondat, împreună cu Anna Kuznetsova, predecesorul ei în postul de Comisar pentru Drepturile Copilului, o organizație de caritate, numită Blagovest, în regiunea Penza. Cele două femei au în comun faptul că sunt mame cu mai mulți copii și apropiate de Biserica Ortodoxă.

Pe urmele colegei ei, care s-a alăturat Rusiei Unite în 2014 pentru a fi numită comisar pentru drepturile copilului în 2016, Maria Lvova-Belova s-a alăturat partidului de la putere în 2019, în timp ce soțul ei a devenit preot.

De atunci, lucrurile au început să se miște: aproape imediat s-a alăturat consiliului general al partidului, înainte de a câștiga importanta competiție „Liderii Rusiei” în 2020. În cele din urmă, a fost numită comisar pentru drepturile copilului de Vladimir Putin, la sfârşitul mandatului Annei Kuznetsova.

De atunci, războiul din Ucraina a adus-o și mai mult în prim-plan. Criticată de mai multe state, ea a fost apărată public în septembrie de Vladimir Putin. După ce a vizitat fiecare dintre regiunile anexate în toamnă, planifică în 2023 să deschidă acolo „centre pentru adolescenți” pentru a „le acorda o atenție deosebită” și să-și trimită oamenii pentru a-i întâlni pe „copiii străzilor” din teritorii anexate.

 

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24