Tunisieni pe ruta Balcanilor – ce va aduce înăsprirea regimului de vize de către Belgrad?

Potrivit raportului Frontex publicat la sfârșitul săptămânii trecute, în 2022 au fost înregistrate 330.000 de intrări ilegale, dintre care 45%- deci aproape jumătate - pe ruta Balcanilor de Vest.

"Este al doilea an consecutiv cu o creştere puternică a numărului de intrări ilegale", a precizat Frontex, adăugând că sirienii, afganii şi tunisienii reprezintă împreună 47% dintre intrările ilegale din 2022.

Pe ruta Balcanilor de Vest, au fost înregistrate 145.600 persoane, o creştere cu 136% faţă de anul precedent.

Publicația Middle East Eye, preluată de Courrier International, s-a ocupat îndeaproape de această rută a Balcanilor, intens folosită de tunisieni.

O călătorie care începe pe rețelele sociale

În primul rând, contextul economic din țara nord-africană este unul extrem de dificil.

Economia țării, muribundă ani de zile după „Primăvara Arabă" din 2011, a cunoscut și mai multe turbulențe în iulie anul trecut, când președintele Kaïs Saïed a demis guvernul și a suspendat parlamentul.

A fost ceea ce mulți observatori au numit o lovitură de stat fără vărsare de sânge. Creșterea prețurilor globale la alimente și energie, declanșată de războiul din Ucraina, a îngreunat și mai mult viața tunisienilor obișnuiți.

Așa că foarte mulți dintre ei aleg să plece, confruntându-se cu riscuri enorme. Potrivit Forumului Tunisian pentru Drepturi Economice și Sociale (FTDES), cel puțin 500 de persoane au dispărut sau au murit în largul coastei tunisiene în cursul anului trecut.

Există însă, pentru cei cu ceva bani, și o cale mai sigură, prin Balcani. Călătoria începe pe rețelele de socializare, unde deosebit de cunoscut este contrabandistul care se numește Kazawi.

El le cere candidaților la imigrare o sumă de 3.500 de dolari ca să-i transporte în Europa în condiții relativ sigure, ajutați de membri ai așa-numitei „armate a lui Kazawi".

Serbia și-a revizuit regimul de vize

Traseul începe cu un zbor din Tunis către Istanbul. După o scurtă escală, potențialii emigranți iau apoi un alt avion spre Belgrad, capitala Serbiei, țară care până la 20 noiembrie 2022 permitea intrarea fără vize a călătorilor din Tunisia.

Urmează apoi partea cea mai dificilă a călătoriei și anume traversarea graniței dintre Serbia și Ungaria.

Odată sosiți la Belgrad, migranților li se înmânează câteva provizii de către traficanți, înainte de a se îndrepta către pădurea Radanovac de la granița sârbo-maghiară, unde numele lor sunt trecute pe o listă de așteptare care stabilește cine și când trebuie să treacă granița.

De acolo, „armata lui Kazawi", îi poate îndruma pe migranți pe jos cale de treizeci de kilometri prin pădure. După ce i-au îngrămădit într-o dubă, șoferii din „armata lui Kazawi" îi conduc apoi prin Ungaria, pentru a-i lăsa lângă granița cu Austria.

Odată ce ajung acolo, migranții trebuie doar să se prezinte în fața autorităților austriece și să solicite azil.

Totuși, există și semnale pozitive. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne de la Viena, publicat săptămâna trecută, încep să se simtă efectele pozitive ale introducerii regimului de vize de către Serbia pentru mai multe state cu potențial de migrație ilegală - printre ele și Tunisia.

De la sfârșitul lui noiembrie, numărul de rețineri cu privire la trecerea ilegală a frontierei s-a redus cu 70%.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica