Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: Platforma de criptomonede Nexo suspectată că finanțează terorismul

criptomonede.jpg

Sursa imaginii: 
nexo.io

Parlamentul Bulgariei a creat o comisie parlamentară temporară însărcinată cu controlul activității platformei online de criptomonede Nexo și a societății care o administrează, Nexo Capital, suspectată de legături cu persoane sau entități care finanțează terorismul și crima organizată, precum și de finanțarea ilegală a unor partide politice și persoane juridice din Bulgaria, transmite publicația Darik News.

Potrivit sursei citate, până la finalizarea raportului comisiei parlamentare, Nexo Capital va trebui să plătească o amendă de 45 de milioane de dolari după ce organismul de control financiar american U.S. Securities and Exchange Commission (SEC) a semnalat că mai multe oferte de acordare de credite lansate de platforma amintită către investitori din SUA  nu au fost înregistrate legal. SEC a decis totodată să blocheze activitatea Nexo în 8 state americane.

Prezenți la prima ședință a comisiei parlamentare, reprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei și ai Ministerului de Finanțe au precizat că activitatea Nexo nu intră sub incidența legislației Bulgariei și a Uniunii Europene, dar Agenția națională pentru venituri publice va efectua totuși un control financiar al societății Nexo Capital.

Nexo Capital este o societate cu sediul la Londra, înființată în 2017 de cetățenii bulgari Antoni Trenchev, Georgi Shulev și Kosta Kantchev și are în prezent cca 3 milioane de utilizatori în 200 de jurisdicții.

 

Un pas timid pe calea reconcilierii dintre Kosovo și Serbia

Ministrul kosovar pentru minorități Nenad Rašić a anunțat că va accepta invitația Statelor Unite de a participa la negocierile privind înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo, un proiect lansat în urmă cu 10 ani și respins până acum de autoritățile de la Priștina, scrie publicația sârbă Politika.

Rašić a declarat pentru postul Europa Liberă că se așteaptă la ”rezultate pozitive” după reuniunea anunțată pentru 31 ianuarie a.c. de trimisul special al Departamentului de Stat al SUA, Gabriel Escobar.

Înființarea Asociației este prevăzută în acordul de la Bruxelles din 2013, dar a fost până acum refuzată de autoritățile kosovare sub motivul că încalcă prevederile Constituției țării.

Rašić, care a fost numit ministru pentru minorități în decembrie anul trecut, a declarat de asemenea că decizia din 2015 a Curții Constituționale de la Pristina, care a respins inițiativa, va trebui ”reanalizată”.

Nici premierul kosovar Albin Kurti și nici reprezentanții minorității sârbe din Kosovo nu au răspuns întrebării reporterului Europa Liberă privind eventuala participare a acestora la reuniunea din 31 ianuarie.

În timpul turneului pe care l-a efectuat în urmă cu două săptămâni la Pristina și Belgrad, însoțit de reprezentanți ai CE și ai guvernelor din Germania, Franța și Italia, trimisul special american Gabriel Escobar a declarat că formarea Asociației ”este o obligație precizată în mod expres în acordurile existente” și că ”trebuie dusă la îndeplinire”, iar dacă premierul Kurti nu găsește soluțiile legale pentru formarea asociației, atunci Statele Unite vor căuta ”parteneri alternativi” de negociere.

 

Croația: Datoria publică în scădere

Potrivit ultimului raport Eurostat, Croația este una din țările cu cele mai mici datorii publice în raport cu PIB - 45,7 miliarde de euro, respectiv 70,4% din PIB, față de o medie de 85,1% la nivelul UE, transmite publicația Telegram.

Pe fondul continuării creșterii economice, datoria publică în UE și zona euro a continuat să scadă în al treilea trimestru al anului trecut ajungând la 85,1% în septembrie, față de 86,4% în iunie anul trecut și 89,7% în septembrie 2021. În zona euro datoria publică este mai mare, dar a continuat și ea să scadă : 93% în septembrie față de 94,2% în iunie și 100% în septembrie 2021, reiese din datele Eurostat.

Cele mai mari datorii publice din UE în raport cu PIB la sfârșitul trimestrului trei 2022 se înregistrau în Grecia (aproape 200%) Italia (aproape 150%), Portugalia (120%) Franța (116%) și Spania (113%)

La capătul opus al clasamentului se află Estonia (15,8%) Bulgaria și Luxemburg (cca 25%), Finlanda (70,8%) și Slovenia (72,3%).

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus :

Aleksandra Miladinova - Bulgaria

Ema Šarović - Serbia

Kristian Pintar – Croația

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 30 ianuarie 2023