Europa Plus: Acord Italia – Croatia - Slovenia pentru controlul imigrației ilegale

Premierul sloven Robert Golob, citat de publicația croată Index, a precizat într-o conferință de presă că aderarea Croației la Spațiul Schengen a dus la o creștere a fluxului de turiști sloveni în Croația, dar, din păcate, și a celui de imigranți ilegali dinspre Croația spre Slovenia, imigranți care au ca destinație finală Italia.

El a precizat că Slovenia și Italia nu vor ajuta Croația ”în mod direct” din acest punct de vedere, pentru că ”Croația dispune de suficiente forțe proprii”, dar vor contribui la o ”supraveghere mai aprofundată” a frontierelor.

Acordul ar putea fi semnat foarte curând, poate chiar înainte de vizita premierului sloven la Zagreb, prevăzută pentru luna mai a.c., precizează sursa citată.

La rândul său premierul croat Andrej Plenković a precizat că țara sa a făcut ”investiții semnificative” în cele mai moderne tehnologii pentru protecția frontierelor, ținând cont de faptul că este vorba de protecția unei frontiere externe a UE și că 6700 de polițiști de frontieră croați sunt în prezent în serviciu.

Albania: Întreg teritoriul țării sub risc seismic

Activitatea seismică din ultimii ani i-a determinat pe experții albanezi să prevadă ca, în viitoarea hartă seismică a țării, care urmează a fi publicată în noiembrie anul acesta, întreg teritoriul Albaniei să fie trecut sub același risc seismic și nu pe zone cu grade mai mari sau mai mici de risc, așa cum a fost cazul precedentelor actualizări, transmite publicația Gazeta Tema.

”Nu va mai fi o împărțire pe zone bine definite, efectele unui cutremur puternic se propagă pe distanțe enorme și nu ar avea nici un sens, zonele interacționează între ele, nu poate fi una mai afectată ca alta”, spune seismologul Edmond Dushi.

În noua hartă seismică se va recomanda ca toate clădirile ce urmează a fi construite să fie proiectate pentru a rezista la cutremure de gradul 8 pe scara Richter, potrivit Codului European.

În Albania se înregistrează în general cutremure de mică intensitate, dar cutremurul din 26 noiembrie 2019 (6,4 Richter), soldat cu 51 de morți a reprezentat un semnal de alarmă pentru seismologi și i-a determinat să recomande modificarea normelor în vigoare, amintește sursa citată.

Muntenegru: Nici o zi cu zăpadă în această iarnă în capitală

În capitala țării, în iarna care tocmai a trecut, nu s-a înregistrat nici o zi cu ninsoare, iar temperaturile au fost la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, transmite agenția de știri Mina.

Încălzirea globală se face simțită din plin și în Muntenegru, în condițiile în care temperatura medie anuală depășește media anuală din perioada 1980-2010 cu 0,7 grade Celsius, potrivit datelor Agenției pentru Hidrometeorologie (UHMR)

Luna decembrie 2022 a fost de departe cea mai caldă din ultimele decade, temperatura medie depășind cu nu mai puțin de 3,8 grade Celsius media înregistrată în perioada 1980-2010. De asemenea, media lunii noiembrie s-a situat cu 2,7 grade Celsius față de perioada de referință menționată.

În ce privește nivelul mediu al precipitațiilor pe întreaga perioadă a anului, acesta a fost în general comparabil cu cel din perioada de referință. În perioada de vară precipitațiile au fost chiar cu 50% mai mari, dar pe întreaga perioadă a anului, nivelul a fost cu 9% sub cel din perioada de referință.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Ivana Kasalo - Croația

Albana Hysa - Albania

Tamara Simonović - Muntenegru

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei