Greva din Educație continuă. "Profesorii, angajați emoțional în acest proces. Nu vor da înapoi doar pentru că un lider sindical le spune <Hai, gata, reveniți în sala de clasă>"

Daniela Vișoianu, expert în Educație: Și în România sunt elevi de clasa a XII-a care au primit deja confirmările pentru admiterea la universitățile din alte țări europene. Sunt niște confirmări condiționate, în sensul în care trebuie să confirme că și-au luat bacalaureatul sau trebuie să confirme că au o anumită notă la anumite discipline, poate matematică, poate informatică, în funcție de profilul facultății la care urmează să fie. Pentru aceștia lucrurile sunt complicate. Pentru universitățile din România probabil că, cu destul de multă nemulțumire și frustrare, chiar dacă ar apărea o decalare, probabil că se poate decala și procesul de admitere ca să aștepte notele de la bacalaureat. Dar, în cazul unei amânări, devine complicat să mai fie organizată o a doua sesiune de bacalaureat. Primul calendar se decalează foarte mult și până la începerea anului școlar este greu să suprapui cel de-al doilea calendar pentru cei care urmau să își susțină examenul de bacalaureat în toamnă.

Reporter: Au mai fost perioade de acest gen, cu examene perturbate, decalate sau anulate?

Daniela Vișoianu, expert în Educație: Eu nu îmi aduc aminte. Ultima grevă a fost în 2005, acum 18 ani. Greva a durat patru săptămâni, tot cu presiunea examenelor de final de an, dar examenele s-au ținut la timp. Cred că dacă s-ar produce un astfel de accident, cu decalarea examenelor, ar fi prima dată în istorie când nu e respectat un calendar de examene de final de ciclu în România.

Rep: Pot apela școlile la voluntari pentru supraveghere?

Daniela Vișoianu, expert în Educație: E o conversație încă din perioada de pandemie, dacă vă aduceți aminte, când anumiți profesori au spus că sunt speriați sau considerau că au risc de îmbolnăvire și au boli au boli autoimune sau erau bătrâni și în populația cu grad de risc. Au mai fost conversații legate de aducerea de voluntari pentru examenele naționale. Dar sunt mai multe bariere. Prima dată avem în discuție încheierea situațiilor școlare măcar pentru elevii din anii terminali.

Este aproape imposibil și cred că trebuie schimbate o grămadă de legi și regulamente pentru ca un profesor care nu este profesorul de la clasă și mă refer la voluntari, să poată să închidă o situație școlară pentru un elev în situația în care nu i-a fost profesor. La final de an întotdeauna este un val de închideri de medii cu note suplimentare, că e notată activitatea din semestru, din anul școlar acum că nu mai avem semestre, că sunt proiecte de final de an cu prezentare, că sunt elevi care poate au o situație complicată, care riscă o corigență și care își îmbunătățesc media pe final de an, că sunt copii care țin să își îmbunătățesc media pentru viitoarea situație în care li se calculează bursele. Faptul că aceste săptămâni sunt scoase din calendarul școlar și vorbim deja de două săptămâni, face să fie puțin probabil ca atâta vreme cât nu avem nicio veste duminică seară, să se reia cursurile în zilele de marți, miercuri.

Când? Pentru că se intră și în această vacanță de Rusalii. Situațiile școlare nu se pot încheia cu voluntari. Profesorii nu se pot întoarce în sala de clasă să încheie situația școlară doar pentru anii terminali pentru că aceasta ar însemna o ieșire a lor din grevă. Ieșirile din grevă se consemnează printr-o întreagă procedură în legea dialogului social. În ansamblu, greva nu se poate opri voluntar, fără o înțelegere scrisă, pentru că nu se poate relua după aceea imediat. Nu e ca și cum se pune în așteptare greva, se intră în sălile de clasă, se închid mediile și după aceea se reia greva. Probabil vom vedea lumină sau vom avea o oarecare speranță de încetare a grevei în momentul în care vom avea un acord scris, în care vom avea o înțelegere.

Rep: Mai pot fi întorși profesorii la catedre?

Daniela Vișoianu, expert în Educație: E foarte târziu. S-a ratat acest sfârșit de săptămână. Ar fi fost critic. Dacă ar fi existat o înțelegere lucrurile s-ar fi compensat. În momentul acesta profesorii au pierdut cinci zile din salarizarea lunii mai. E destul de ușor de gândit în logica lor că dacă sunt cinci pierdute, nu contează dacă sunt opt, încă trei care ar mai fi luni, marți și miercuri. Ori, de la 1 iunie se intră pe salarizarea lunii iunie. Pierderile sunt consolidate. E foarte posibil ca mulți dintre profesori să spună că nu e un preț atât de mare sau nu e atât de scump să piardă acești bani acum pentru a-și recâștiga demnitatea, pentru a intra într-o grilă de salarizare care este mai onorabilă în raport cu profesia lor.

Rep: Putem asista la înghețarea anului școlar în aceste condiții?

Daniela Vișoianu, expert în Educație: Încă e devreme să vorbim despre înghețarea anului școlar. Logistic este imposibil. Imaginați-vă că pierdem anul școlar. Copiii de clasa a VIII-a să nu plece la liceu, dar copiii de clasa pregătitoare vin la școală. Deja vorbi despre probleme de infrastructură și logistică. Este absolut imposibil. Cumva, la un moment dat, peste vară, că e o zi, că sunt două, trei, va exista o înțelegere cu liderii sindicatelor, acceptată de profesori. Ceea ce observăm aici este că conflictul s-a dus într-o dimensiune neanticipată de liderii celor două mari organizații sindicale. Probabil că am fi avut o înțelegere dacă depindea doar de lideri. Doar că în acest moment, profesori care nu erau atașați de mișcarea sindicală sunt angajați emoțional în acest proces și nu vor da înapoi doar pentru că un lider sindical le spune „Hai, gata, întoarceți-vă în sala de clasă.”

Ascultă aici interviul: