
Politică
Povestea ”Castorului” - noua vedetă a dronelor ucrainene
drona_ucraina.jpg

Protagonista acestor atacuri este drona de fabricație ucraineană ”Bober” (castor în ucraineană), concepută special pentru lovituri la mare distanță.
”Principalul său avantaj îl reprezintă raza de acțiune. Poate lovi ținte aflate la peste 600 km distanță”, spune Alexandre Vautravers, redactor șef al publicației elvețiene Revue Militaire Suisse.
Și asta e o performanță remarcabilă, în condițiile în care ”majoritatea dronelor (kamikaze) asamblate în Ucraina aveau o autonomie de cca 20km”, după cum subliniază Dominika Kunertova, specialistă în tehnologii militare emergente la École Polytechnique Fédérale (ETH Zürich)
Intrarea în joc a acestui dispozitiv militar cu anvergura de 2,5m și greutate de 150 kg a fost pregătită îndelung.
Povestea începe cu influencerul Ihor Lachenkov, care a fost solicitat de autoritățile ucrainene să ajute la realizarea unei drone care ”să poată ajunge cât mai departe posibil”, după cum relatează New York Times.
Acest adevărat star al internetului ucrainean a lansat imediat o campanie publică de strângere de fonduri, din care a obținut peste jumătate de milion de dolari. Apoi la complexul militar-industrial Ukroboronprom s-a trecut la proiectarea și construcția obiectului zburător.
Ceea ce este interesant la această dronă nu este doar faptul că proiectul a fost finanțat din donații ale cetățenilor, ci și că ea a fost concepută la solicitarea și sub autoritatea serviciilor secrete ucrainene, nu a Ministerului Apărării. Prin urmare, accentul a fost pus pe mobilitate și nu pe capacitatea de încărcare cu echipamente militare, după cum subliniază Alexandre Vautravers.
Ea transportă mai puțin explozibil decât alte drone din aceeași categorie, dar suficient pentru a avaria ținte destul de solide. Este o dronă concepută pentru ”a lovi în primul rând moralul rușilor”, după cum a explicat un specialist intervievat de France24, mutând conflictul pe teritoriul Rusiei.
Și totuși nu este vorba de o armă miraculoasă: pe de o parte pentru că ”este vulnerabilă în fața atacurilor electronice de tip bruiaj”, după cum explică Dominika Kunertova, fiind mai lentă, mai grea și mai voluminoasă decât alte drone ”kamikaze” cu raza de acțiune mai scurtă.
Pe de altă parte pentru că are, la fel ca orice dronă, o durată de viață limitată pe timp de război. ”Se consideră că, în medie, după trei luni adversarul găsește metode eficiente de contracarare a unui anumit tip de dronă. Este motivul pentru care, de exemplu, nimeni nu a mai auzit de mult de dronele turcești care au fost folosite intens la începutul conflictului”, spune Alexandre Vautravers.
Articolul publicat de France24 integral aici