CEDO a decis – dar nu se știe când își va respecta România angajamentele

Potrivit Asociației Accept, hotărârea vine la patru ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor.

CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie.

Reclamanții au susținut că, deși căsătoriți în alte state europene, în România ei nu au putut accesa numeroase drepturi  sociale și civile disponibile pentru cuplurile căsătorite și nu au putut beneficia de reglementări în privința proprietății, întreținerii și moștenirii.

Să reamintim faptul că CEDO, cunoscută și sub numele de Curtea de la Strasbourg, este un organism juridic al Consiliului Europei, având misiunea de a veghea la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

După cum se știe, România recunoaște în acest moment doar familiile heterosexuale. Dar, după cum se afirmă în decizia CEDO, "niciunul dintre argumentele Guvernului privind căsătoriile între persoane de același sex nu e mai important decât interesul reclamanților de a le fi recunoscută relația".

CEDO mai spune că atitudinile negative din partea majorității heterosexuale nu pot cântări mai mult decât interesele reclamanților de a li se recunoaște relațiile.

Pe scurt, hotărârea CEDO respectă principiul nondiscriminării – nu poți fi privat de dreptul valabil într-un alt stat membru doar pentru că te afli în România.

De exemplu, este normal ca românii care lucrează în străinătate să primească alocații pentru copii la nivelul statului în care ei sunt angajați și taxați - și nu la nivelul din România, așa cum a încercat să facă Austria. Dat în judecată la Curtea Europeană de Justiție, guvernul de la Viena a fost nevoit să le plătească retroactiv alocațiile românilor. Plățile au fost încheiate în toamna anului trecut. Atunci, pentru cei mai mulți, principiul nondiscriminării a fost bun.

Dar toate acestea nu înseamnă că statul român se va conforma foarte repede deciziei CDEO - și aceasta din considerente de politică internă.

Decizia vină mănușă extremei drepte, care va insista în retorica ei privind decadența morală a Europei și angajamentul instituțiilor europene împotriva tradițiilor și credinței.

De altfel, cum era de așteptat, Biserica Ortodoxă a condamnat în termeni duri decizia organismului european și și-a reiterat opoziția deja cunoscută față de orice recunoaștere a relațiilor între persoane de același sex, fie și prin intermediul uniunii civile.

Nici din partea partidelor mainstream nu pot fi cine știe ce așteptări. Este de așteptat mai degrabă tăcere dinspre exponenții majorității, PSD și PNL, dar și UDMR, partide membre ale celor mai mari familii politice europene. Atât popularii cât și socialiștii europeni condamnă răspicat orice tip de discriminare, inclusiv cea legată de orientarea sexuală. Însă cele două mari partide românești – ca să ne referim doar la ele - sunt cu mult prea preocupate de faptul că AUR le fură alegătorii pentru a mai permite acum o astfel de dezbatere.

Desigur, România s-a obligat să aplice deciziile CEDO încă de când a aderat la Consiliul Europei, în 1993. Nerespectarea hotărârilor poate avea consecințe și se poate ajunge, la un moment dat, chiar la pasul nedorit și rușinos de pierdere a dreptului de vot în cadrul organizației.

Însă o alegere clară între interesul electoral imediat și izolarea României în Europa se va dovedi greu de făcut. Mai degrabă se poate imagina că, pentru o perioadă deloc scurtă, inițiatorii procesului și toți cei care așteaptă rezultate de pe urma sentinței vor rămâne fluierând a pagubă, cu dreptatea de la CEDO în mână.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica