Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa se pregăteşte pentru falimentul Ciprului (Die Welt)

europa-se-pregateste-falimentul-ciprului-die-welt.jpg

Băncile cipriote sunt închise şi vineri, 22 martie (Foto: Reuters/Yorgos Karahalis).

Dinspre Cipru vine miros de faliment. Pentru zona euro urmările ar fi probabil controlabile. Pentru micul stat insular, haosul se instalează la orizontul extrem de apropiat. Între timp, Rusia merge all-in în pokerul cipriot şi vrea să-şi extindă influenţa în spaţiul mediteranean.

Deşi la nivel declarativ nimeni nu recunoaşte creşterea riscului de faliment statal, miniștrii de Finanțe din zona euro au dezbătut deja de miercuri care ar fi mecanismele de combatere a unui colaps bancar în Cipru sau a efectelor acestuia odată instalat. Dacă Nicosia nu va găsi deja celebrul plan B, atunci va trebui să tipărească propria monedă–înțelegeți: să iasă din zona euro. Banca Centrală Europeană a anunțat deja că va tăia lichiditățile Băncii Naționale a Ciprului nu mai târziu de luni. Statul nu are de unde să finanțeze băncile care au nevoie de capital. În teorie, acestea ar putea face afaceri cu alte bănci și să primească euro. Dar cum sunt insolvente de facto, nimeni nu va face afaceri cu ele. Deci adio monedă comună! Bun venit inflație și șomaj, program draconic de reforme, finanțare internațională și revenire. Cândva...

În acest joc, Rusia are o miză uriașă: banii firmelor sale și ai cetățenilor săi. Dincolo de asta, însă, Moscova mai joacă și cartea influenței asupra întregii Uniuni Europene. Deja, Vladimir Putin a catalogat primul plan european de salvare a Ciprului drept periculos și neprofesionist. Așa că negociază în continuare o variantă de salvare a băncilor cipriote cu bani rusești. Interesante sunt în acest context rezervele de gaze naturale descoperite de Cipru în Marea Mediterană (și disputate cu Turcia), dar și poziția strategică a insulei în eventualitatea instalării unei baze militare rusești. Ambele sunt inacceptabile pentru UE, dar Occidentul european s-ar putea trezi obligat să facă față acestei noi situații.

 

Obama le cere curaj israelienilor (The Guardian)

 

Președintele american le-a spus tinerilor din Israel că responsabilitatea unei soluționări durabile și pașnice a conflictului cu palestinienii zace pe umerii lor. Este probabil cel mai important discurs pe această temă susținut vreodată de un președinte american. Și nu a fost unul plăcut, cel puțin pentru o parte dintre israelieni, mai ales că Obama a vorbit direct despre alegerile grele ce trebuie făcute pentru a asigura un viitor stabil și democratic în zonă. Singurul mod în care această generație va asigura împlinirea visului sionist este crearea unui stat palestinian independent, a spus șeful de la Casa Albă, adăugând că politicienii nu își asumă riscuri, dacă nu simt presiunea din partea populației.

Sigur, discursul lui Obama a fost unul vizionar, dar, ca de obicei, destul de sărac în detalii practice de împlinire a visului conturat. Măcar, însă, președintele a reușit să lanseze un apel emoțional, care să servească unui început de luni sau chiar ani de negocieri diplomatice conduse de noul său secretar de Stat. Unii tineri s-au simțit înaripați de discursul președintelui american, alți israelieni l-au catalogat mai naiv decât în urmă cu patru ani. Dar într-un punct măcar, Obama are dreptate: vocile moderate trebuie să fie mai puternice decât cele extremiste.

 

Nicolas Sarkozy, pus sub acuzare (Le Point)

 

Cinci ani de zile a durat ancheta în deja celebrul dosar Bettencourt, botezat după numele doamnei Liliane Bettencourt, moștenitoarea imperiului cosmetic L'Oreal. Momentul stabilit de judecătorul de instrucție pare ales nu din întâmplare. Nicolas Sarkozy începuse recent să devină vocal cu criticile sale la adresa președintelui socialist, Francois Hollande. Slavă Domnului că motive are destule și putea să o facă mai demult. Interesant este însă faptul că Sarkozy începuse să dea semne de revenire pe scena politică de prim rang a Franței, mai ales că sondajele îl arătau mai popular decât președintele în exercițiu.

Acuzațiile sunt arhicunoscute deja. Nicolas Sarkozy ar fi profitat de doamna Bettencourt, care suferă de afecțiuni psihice, pentru a o convinge pe aceasta să contribuie cu suma de 150 de mii de euro la campania sa electorală din 2007. Şi a contribuit fără prea multe documente legale. Parchetul din Bordeaux este de părere că astfel i s-a creat un prejudiciu doamnei Bettencourt. De doi ani şi jumătate, 16 persoane au fost puse sub acuzare în total în acest dosar, după ce Francoise Bettencourt, fiica moștenitoarei L'Oreal, a depus plângere la Tribunalul din Bordeaux. Printre persoanele puse sub acuzare se numără și un fost ministru din Cabinetul Sarkozy.

 
Magda Prelipceanu, în dialog cu Laurenţiu Diaconu-Colintineanu