Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Marea Britanie, teren de joacă pentru oligarhii ruși?! (The Guardian)

Cazul Boris Berezovski arată că și Londra a devenit câmp de bătălie pentru bogații Rusiei. Iar influența lor afectează jocul politic britanic.

Ce-a făcut Ciprul? S-a definit drept destinație pentru super-bogați – cu precădere ruși – unde aceștia să își poată spăla banii și reputația în condiții fiscale avantajoase. Apoi, statul insular a descoperit că basmul nu e chiar cu happy end. La fel și Londra. Capitala britanică s-a autodefinit drept a doua casă pentru o elită de oameni care au tâlhărit resursele naturale ale Uniunii Sovietice în anii ’90. Oameni de afaceri cu multe relații și fără scrupule.

În Cipru s-a văzut că modelul bancar n-a fost unul inspirat. La Londra se dovedește că terenul de joacă devine uneori unul de bătălie cu urmări nu tocmai fericite. Întâi a fost asasinarea fostului spion rus Alexander Litvinenko. Acum s-a găsit cadavrul miliardarului Boris Berezovski, iar moartea sa ridică multe semne de întrebare. Mai ales dacă trecem în revistă jocul președintelui Vladimir Putin cu bogații Rusiei.

Odată ajuns la putere, Putin i-a chemat pe oligarhi la el, inclusiv pe cei care l-au ajutat să ajungă la Kremlin, printre care și Boris Berezovski. Le-a spus așa: vă faceți afacerile în continuare atâta timp cât nu vă amestecați în politică și nu afectați interesele financiare ale politicienilor și agenților de la Moscova. Unii nu s-au ținut de înțelegere. Mihail Hodorkovski a ajuns la închisoare. Vladimir Gusinksy a fost forțat să plece. Boris Berezovski a fugit înainte să ajungă la el și a pornit o campanie solitară de disidență la acoperirea miliardelor sale. Miliarde ținute bine la distanță de Fiscul britanic grație unei armate de consilieri. Dar jocul rușilor la Londra începe să devină periculos. Autoritățile încearcă să mențină aparența controlului, dar realitatea, se vede, e cu totul alta.

Popularitatea puterii, în bernă (Le Monde)

Președintele francez Francois Hollande bate record după record în materie de cădere în sondaje. În luna martie, numărul persoanelor care aprobă politica socialistă de la Paris a scăzut cu 6% față de luna februarie.

Adică 68% din francezi se declară nemulțumiți de felul în care administrația Hollande se ocupă de treburile țării. Este nu doar cel mai prost rezultat în sondaje al președintelui din mai 2012 încoace (când a fost ales), ci despre cea mai catastrofală performanță a unui șef de stat francez din întreaga istorie a sondajelor de opinie la 10 luni de la instalarea la Elysee. Ca să reacționeze la situație, președintele inventează deplasări în provinciile franceze. Singura impresie pe care o lasă însă este cea de falsitate și neputință. Mai grav: să nu uităm că Francois Hollande ar trebui să guverneze ca-n brânză. Stânga controlează tot în Franța: președinție, guvern, parlament, regiuni, primării – totul el la ei. Și totuși, aparatul este disfuncțional. Socialiștii nu-și mai înțeleg președintele, iar acesta nu pricepe ce se vrea de la el.

Ciprul evită incapacitatea de plată (Die Welt)

Guvernul de la Nicosia a reușit să ajungă la un acord cu creditorii europeni. Banii micilor deponenți ciprioți rămân neatinși, dar marile averi vor avea mult de suferit.

A fost o ședință dramatică a miniștrilor de finanțe din zona Euro, a fost iarăși un summit de criză cu un nou succes pe ultimii zece metri, că suta de metri ar fi prea mult spus. Pe scurt: cea de-a doua bancă a Ciprului va fi spartă și astfel va fi înființată o bad bank. Clienții cu depozite sub 100.000 de Euro pot răsufla ușurați, dar cei cu depozite mai mari ar putea ceda statului până la 40% din tot ce au în conturi. Spunem ar putea pentru că nu se știe exact despre ce procent e vorba. Detaliile vor fi negociate pe parcursul următoarelor săptămâni.

Ministrul german de finanțe, artizanul planului de expropiere a ciprioților, s-a arătat ușurat de compromisul găsit la Bruxelles. Pierderea pentru Wolfgang Schauble ar fi fost una de imagine în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție până la termenul impus de Banca Centrală Europeană. Cum să mai fi continuat Berlinul pe linia austerității dacă nu ar fi reușit să cheme micul stat insular la ordine?! Acordul formal va fi semnat abia în luna aprilie, prima tranșă de bani va curge în mai. Documentul de principiu nu trebuie aprobat de Parlamentul de la Nicosia având în vedere legile adoptate săptămâna trecută care dau Guvernului dreptul de a reforma unilateral sectorul bancar. Între timp, ciprioții strâng semnături pentru un referendum. Unul care să aibă ca temă apartenența la Uniunea Europeană.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu