Afacerea Cahuzac, o otravă politică (Le Monde)

Afacerea Cahuzac, o otravă politică (Le Monde)
Un adevărat scandal la Paris este tratat pe larg de presa din Franţa. Totul se învârte în jurul fostului ministru al bugetului, acuzat de spălare de bani. Jerome Cahuzac nu mai este ministru. El a demisionat la 19 martie din funcţia de ministru al bugetului după deschiderea unei anchete pentru spălare de bani. Declaraţiile pe care le-a făcut în faţa a doi magistraţi au efectul unei explozii, scrie Le Monde, pentru că pur şi simplu strivesc stânga şi toată lumea politică exact în momentul în care se răspândeşte populismul împotriva celor aleşi. Şi asta pentru că fostul ministru al bugetului i-a minţit pe preşedinte, pe premier şi pe deputaţi atunci când, în decembrie 2012, îi asigura oficial că nu are şi nu a avut niciodată conturi în străinătate. Numai că acum Jerome Cahuzac recunoaşte existenţa unui cont de 600.000 de euro, despre care spune că nu l-a mai alimentat de vreo 12 ani. Răul însă a fost făcut – chiar cel numit să-i găsească pe evazionişti a fraudat el însuşi fiscul.

Hollande şi Ayrault vor să se pună la adăpost de scandal (Le Figaro)

Cei doi oficiali de la Paris încearcă să minimalizeze efectele scandalului. Pentru preşedintele Francois Hollande, care se străduieşte din greu să arate o republică ireproşabilă, scandalul e un adevărat cataclism cu efecte greu de calculat acum. Şi, în plus, a fost minţit. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns avalanşa de rezultate economice proaste, greşelile guvernului şi sondajele de opinie nefavorabile, iată-l pe preşedintele Franţei minţit în faţă, cu seninătate, de un fost colaborator, care s-a jurat că nu are conturi în Elveţia. „Negând existenţa acestui cont în faţa celor mai înalte autorităţi din Franţa, fostul ministru a comis o gravă şi de neiertat eroare morală”, susţine, într-un comunicat, Francois Hollande. E singura apărare, consideră Le Figaro, în faţa a ceea ce se dovedeşte un adevărat scandal de stat. Iar problema stârneşte nervozităţi politice. Nervozitatea a apărut chiar în rândurile Partidului Socialist, iar reprezentanţii Partidului Ecologist, parte a majorităţii, se întreabă public ce mai înseamnă interesul general în Franţa.

Phenianul vrea să repornească toate instalaţiile nucleare (Tribune de Geneve)

Coreea de Nord a depăşit un nou prag în relaţia tensionată cu comunitatea internaţională odată cu anunţul că toate, dar toate instalaţiile nucleare ale ţării vor fi puse din nou în funcţiune. Printre acestea se numără un reactor de 5 megawaţi şi o uzină de îmbogăţire a uraniului, amîndouă aflate la Yongbyon şi trecute în conservare în 2007. Repornirea reactorului construit cu tehnologie sovietică va permite producerea de plutoniu, care poate fi folosit la fabricarea armelor nucleare. Nu se ştie exact când va fi repus în funcţiune reactorul, pentru că e nevoie de reconstrucţie. În 2008, parte a unui acord internaţional, turnul de răcire a fost demolat. Acum, anunţul Phenianului nu pică deloc bine Chinei, singurul mare aliat al Coreei de Nord, aminteşte Tribune de Geneve. Şi asta pentru că Beijingul are ca obiectiv declarat relansarea negocierilor internaţionale pentru transformarea Peninsulei Coreene într-o zonă fără arme nucleare.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat (International Herald Tribune)

Maratonul discuţiilor de la Bruxelles între lideri din cele două state s-a încheiat fără nici un rezultat. Negocierile, care sunt mediate de Uniunea Europeană, ar trebui să rezolve multele probleme dintre cele două state, una importantă fiind statutul părţii de nord a Republicii Kosovo, unde sârbii sunt populaţia majoritară. Faptul că reprezentanţii sârbi şi cei kosovari au stat faţă în faţă la aceeaşi masă e deja o realizare în sine, scrie International Herald Tribune. Dar nu a fost de ajuns, chiar dacă ambele ţări îşi doresc să rezolve odată această problemă, lucru care le-ar putea netezi calea spre Uniunea Europeană. Bruxelles-ul, care mediază discuţiile, se teme însă că ar putea importa în spaţiul comunitar un conflict îngheţat şi de aceea insistă ca totul să fie pus la punct între Serbia şi Kosovo înainte de o eventuală aderare, ţintă declarată şi pentru Belgrad, şi pentru Prishtina.

Statele Unite promit să ajute în lupta împotriva rebelilor din Mali (Le Monde)

Washington-ul va analiza care e cea mai bună metodă de a contribui la lupta contra rebelilor malieni afiliaţi organizaţei teroriste Al Qaida, spune fostul candidat republican la preşedinţie John McCain. “O să colaborăm cu forţele miliatre ale Franţei pentru a afla în ce măsură putem furniza echipamente, pregătire pentru luptă şi tehnologie, lucruri care să scape statul Mali de aceşti rebeli”, a spus John McCain. Ţările occidentale se tem că regiunea Sahelului ar putea deveni o adevărată rampă de lansare pentru extremiştii islamişti, dar până la această oră nu s-au angajat militar alături de Franţa şi soldaţii din Mali în luptele cu rebelii. E adevărat că unele state contribue la partea de logistică, iar Uniunea Europeană în ansamblul ei a promis că se va ocupa de instruirea armatei maliene.