După şocul Cahuzac, Guvernul se apără (Le Monde)

Primul atac a venit chiar de la fostul şef al Adunării Naţionale, care spune că dincolo de minciuna cuiva, responsabilitatea constituţională şi morală aparţine Executivului. Opoziţia, prin Uniunea pentru Mişcarea Populară, l-a acuzat pe ministrul de Finanţe, Pierre Moscovici, că ar fi încercat să acopere scandalul. Negând orice implicare, Pierre Moscovici şi-a arătat dezamăgirea: “I-am acordat toată încrederea lui Jerome Cahuzac, iar încrederea mi-a fost trădată”. O reacţie mai dură a venit din partea preşedintelui Francois Hollande, care vorbeşte de o greşeală de neiertat şi dă asigurări că fostul ministru al Bugetului nu beneficiază de nici o altă protecţie decât cea a prezumţiei de nevinovăţie. Şi, pentru a salva republica, Hollande anunţă trei reforme: una legată de independenţa justiţiei, una de conflictul de interese şi, în fine, interzicerea oricărui mandat public pentru aleşii condamnaţi penal pentru fraudă sau corupţie.

Justiţia o vizează pe prinţesa Cristina (El Pais)

Probleme legate de corupţie şi în Spania, de unde El Pais anunţă un scandal în familia regală. E vorba de fiica cea mică a regelui Spaniei, care a fost convocată pentru a compărea pe 27 aprilie în faţa unui judecător de instrucţie din Baleare. Acesta l-a pus sub acuzare pentru corupţie pe soţul ei, Iñaki Urdangarin, suspectat că a deturnat fonduri publice. Chiar dacă soţul prinţesei Cristina a încercat să îndepărteze orice bănuială, judecătorul nu a părut prea convins de neimplicarea acesteia. Fiica regelui Spaniei este co-proprietară la una dintre firmele cercetate în dosar. Prinţesa Cristina va fi audiată pentru presupusa infracţiune de "trafic de influenţă". Soţul acesteia, alături de un fost partener într-o fundaţie non-profit, sunt bănuiţi că ar fi deturnat mai multe milioane de euro, încărcând notele de plată ale administraţiilor locale pentru mai multe evenimente sportive, dar şi că ar fi prestat servicii de lobby în candidatura Madridului pentru a găzdui Jocurile Olimpice. Judecătorii spun că până acum nu există dovezi clare care să demonstreze implicarea directă a fiicei regelui Juan Carlos.

Ciprul dă asigurări că va respecta toate măsurile din planul de salvare (La Libre Belgique)

Lumea nu începe însă şi nu se termină cu chestiuni legate de corupţie. Problemele financiare din Uniunea Europeană sperie mai mult decât un scandal de corupţie sau altul. Prima tranşă a ajutorului financiar internaţional ar urma să fie trimisă la Nicosia în luna mai. Noul ministru cipriot de Finanţe a spus că nu se va abate nici măcar un milimetru de la planul impus de finanţatori, mai ales în chestiunea restructurării sectorului bancar. "Vin zile grele pentru ţară", a avertizat ministrul, care se gândeşte însă la cele zece miliarde de euro ce ar urma să salveze Ciprul. În schimbul banilor daţi de Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Nicosia a acceptat să îşi reducă drastic sectorul bancar, să mărească impozitele şi să privatizeze anumite companii. În acest timp, Guvernul a numit o comisie care trebuie să afle cum a ajuns Ciprul pe marginea prăpastiei. Un punct de interes se anunţă a fi cercetarea perioadei în care fostul ministru de Finanţe a fost preşedinte al Laiki Bank sau Banca Populară a Ciprului, a doua din ţară şi care va fi lichidată pe fondul scandalului financiar. În acest timp, sindicatul angajaţilor din băncile cipriote anunţă o grevă joi, temându-se că vor fi afectate fondurile de pensii ale angajaţilor.

Contribuabilii britanici dau 45 de milioane de euro pentru salvarea Ciprului (The Telegraph)

Alături de Franţa, Marea Britanie face parte din grupul celor patru mari contributori la împiedicarea falimentului Ciprului. Vor plăti însă puţin, în comparaţie cu Statele Unite, care trebuie să dea 177 de milioane de euro. În afară de plăţile viitoare, autorităţile de la Londra se văd acum obligate să trimită avioane cu bani în Cipru, bani care să-i ajute pe britanicii din insula mediteraneană să supravieţuiască. Finanţele au trimis mai mult de zece milioane de lire sterline la Nicosia, astfel încât militarii britanici şi familiile lor să se poată descurca în haosul financiar de acolo. În acest timp, noua autoritate de supraveghere a sectorului bancar din Regatul Unit a încheiat o înţelegere care urmăreşte salvarea a mai mult de 15 mii de conturi de economii ale unor britanici, deschise la banca cipriotă Laiki. Conturile vor fi transferate în Marea Britanie.

Coreea de Nord dă undă verde unei lovituri nucleare împotriva SUA (Le Figaro)

Armata regimului de la Phenian estimează că războiul ar putea începe "astăzi sau mâine". Liderii militari au anunţat că au primit aprobarea finală pentru a declanşa operaţiunile militare împotriva Statelor Unite, inclusiv posibile atacuri cu arme nucleare. Într-un comunicat citat de agenţia oficială de presă a Phenianului, Statul Major anunţă că pe această cale informează oficial Washington-ul că ameninţările americane vor fi "strivite cu lovituri nucleare". "Operaţiunea neiertătoare" a forţelor militare nord–coreene "a fost definitiv examinată şi aprobată", scrie în acelaşi comunicat. În faţa acestei ameninţări, Pentagonul a anunţat că a trimis o baterie anti-rachetă pe insula Guam, în Oceanul Pacific.