Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Președintele urmărit de criză (Le Monde)

Francois Hollande parcă e urmărit de un blestem: de fiecare dată când ia cuvântul trebuie să răspundă la aceeași întrebare. Oare a înțeles și a luat măsurile necesare pentru combaterea crizei din Franța?

Istoria nu e prietenoasă cu Francois Hollande. Ne referim aici la istoria mandatului său prezidențial. În noiembrie, la prima sa conferință de presă, șeful de la Elysee era atacat pe frontul competitivității. Concernul francez Peugeot-Citroen era și este în continuare în mare dificultate din cauza lipsei de competitivitate. Francezii se trezeau după vara anului trecut în fața acestei probleme care le afectează întreaga industrie. A urmat un raport al fostului șef EADS Louis Gallois despre care președintele spunea atunci că poate fi aplicat sau poate nu.

De data aceasta, Hollande are ghinionul ca institutul de statistică să anunțe intrarea în recesiune fix în ajunul celei de-a doua conferințe de presă de la Elysee în mandatul socialist. Are președintele capacitatea să scoată Franța din criză? Aceasta e întrebarea pe buzele tuturor. Nu de alta, dar el însuși promitea o creștere de 1,7% în 2013. Între timp a trebuit să admită că în cel mai fericit caz creșterea va fi aproape de zero. Și asta în condițiile în care calculul bugetului a plecat de la premisa de creștere susținută.

Măcar un lucru trebuie apreciat la Francois Hollande: el nu renunță nici în ruptul capului la cheltuieli și evită austeritatea așa cum a promis. Pariul e că Europa lovită de criză va decide cândva să dea drumul la bani pentru relansare. Dar pariul e riscant. Cu Angela Merkel în Germania și fără șanse reale de schimbare a cancelarului în toamnă, Hollande se poate trezi că la următoarea conferință de presă va răspunde tot la întrebarea despre criza Franței.

Cameron versus suta de rebeli (Spiegel)

E o nouă înfrângere pentru David Cameron. 115 de deputați conservatori votează împotriva sa în Camera Comunelor și împotriva unei declarații guvernamentale. Premierul britanic are acum o agendă publică ce îi este dictată de oponenții UE din propriul partid.

David Cameron nu era de multă vreme președintele conservatorilor când spunea că partidul său trebuie să înceteze să călărească UE non-stop. Pe când era tânăr politician, Cameron se uita cum partidul se dezintegra pe tema Tratatului de la Maastricht și cum Margaret Thatcher și John Major își pierdeau mandatele din cauza certurilor. Astăzi, primul ministru e ajuns din urmă de același blestem. Un exemplu: Cameron era în SUA când unul din parlamentarii conservatori striga în Camera Comunelor că Marea Britanie e o putere comercială globală și că nu are nevoie de UE. Deși premierul a promis că în 2017 va avea loc un referendum cu privire la apartenența comunitară, conservatorii nu au încredere în el și vor o lege clară care să oblige britanicii să răspundă la întrebarea de 100 de puncte.

Legitimitatea conducerii conservatoare este pusă așadar la grea încercare. Între timp, opoziția laburistă stă liniștită și râde de pe margini. Unii spun că David Cameron are mai puțin control asupra propriului partid decât avea John Major la vremea sa. Cert e că spectacolul are doza sa de penibil. Cameron negociază în SUA pe tema acordului de liber schimb între UE și America, numai că la el acasă aproape că nu se mai discută altceva în afara ieșirii din Uniune.

Fiscul și teroriștii (BBC News)

Comisarul Fiscului american și-a dat demisia în urma scandalului în care agenții săi s-au decis să ia la puricat exclusiv finanțele republicanilor radicali. Anunțul a fost făcut de președintele Obama care a fost acuzat că-și agresează oponenții politici. Tot Obama a făcut și o mișcare surprinzătoare. El a publicat documente secrete referitoate la atentatul din Benghazi de anul trecut în contextul criticilor la adresa gestionării situației.

Voi face tot ce îmi stă în putere pentru ca așa ceva să nu se mai repete, a spus Obama la Casa Albă referitor la posibilele abuzuri ale Fiscului în cazul mișcării Tea Party. În context, procurorul general Eric Holder a anunțat că FBI va face o anchetă pentru a stabili dacă s-au încălcat legi, dar că aceasta va dura.

Până atunci, Obama și Holder au alte griji, greu de spus dacă mai presante sau nu. Președintele a decis să publice 100 de pagini de documente cu comunicațiile administrației pe tema atentatului terorist din Benghazi de la 11 septembrie 2012. Decizia vine în contextul în care republicanii îl critică furibund spunând că erorile din administrarea incidentului au dus la pierderea a patru vieți omenești.