FMI și eșecul notabil (Le Monde)

Încrederea piețelor nu a fost restabilită, iar economia elenă a plonjat în recesiune – se arata într-un raport intern al FMI în care se amintește și de necesitatea celui de-al doilea pachet de salvare. Informația vine în contextul în care Fondul tocmai a aprobat eliberarea unei noi tranșe de 1,7 miliarde de Euro din mecanismul financiar destinat Atenei. În total, FMI a vărsat 6,6 miliarde Euro în Grecia.

Să ne amintim: în 2010, FMI zicea că Grecia va reintra pe creștere economică în 2012, an care a trecut deja, iar 2013 este al șaselea an consecutiv de recesiune. Asta zicea în analiza pentru primul plan de salvare. Acum că a fost nevoie de al doilea, parcă nimeni nu se mai grăbește cu previziuni. Datoria suverană a Greciei nu este nici ea în limitele țintite de Fondul Monetar. Anul acesta indicatorul va ajunge la 170%. Sigur, de vină pentru situație nu este numai Fondul, evident că și ceilalți membri ai Troicii au jucat un rol determinant. FMI afirmă că ar fi fost obligat să negocieze întâi cu statele din zona Euro și abia apoi cu Atena, fapt ce ar fi condus la incertitudini.

Erdogan, așteptat înapoi în Turcia (BBC News)

Premierul Recep Tayyip Erdogan își încheie turneul de trei zile din străinătate, mai precis din nordul Africii. Acum se va întoarce în țara sa răvășită de proteste și violențe.

Ieri a fost a șasea zi de proteste consecutive în multe orașe din Turcia, iar scandările s-au concentrat pe demisia primului ministru și pe demiterea șefilor poliției din orașele unde au existat intervenții brutale ale forțelor de ordine. Bilanțul manifestațiilor care au început vinerea trecută este de doi morți și mii de răniți. Dintre răniți, câteva sute sunt polițiști.

Demiterea capilor din poliție este doar una din cererile manifestanților care au fost înaintate vicepremierului Bulent Arinc în absența șefului cabinetului. Activiștii mai cer interzicerea utilizării de gaze lacrimogene, demiterea guvernatorului orașului Istanbul și renunțarea la orice plan de construcție în parcul Gezi. La Istanbul, manifestanții au fost sprijiniți și de câteva mii de muncitori aflați (ieri) în a doua zi de grevă. Noaptea a fost destul de liniștitiă și nu s-au înregistrat violențe.

Între timp, la Izmir, 30 de persoane au fost arestate pentru că ar fi dezinformat pe Twitter. Tineri, majoritatea de circa 20 de ani, au postat câteva mesaje prin care informau protestatarii despre localizarea forțelor de ordine și a barierelor stradale. Arestații se pot aștepta la acuzații de incitare la violență, mai ales după ce și premierul și adjunctul său au catalogat rețeaua de socializare drept o amenințare la adresa democrației.

Cine mai ascultă de Bruxelles? (El Pais)

Comisia multiplică de ani de zile recomandările către statele membre în privinţa reformelor necesare pentru a-şi menţine pe linia de plutire economia. Dar capitalele preferă să asculte mai mult de presiunea pieţelor sau de dispoziţiile planurilor de salvare, săpând astfel autoritatea şi credibilitatea executivului european.

A şti de ce anume are nevoie Europa este relativ simplu. E nevoie de reforme la periferie şi stimuli pentru a compensa în Bruxelles, Berlin şi pe unde mai este posibil; o uniune bancară completă, şi o BCE care să funcţioneze precum o ieşire de salvare în ultimă instanţă. Instituţiile europene au făcut paşi în această direcţie.

Dar în ceea ce priveşte agenda reformistă este de parcă i-ai pune clopoţel pisicii: Comisia tocmai i-a recomandat Franţei să-şi reformeze pensiile, Olandei să înţepe balonul imobiliar, Germaniei să-şi susţină cererea, Belgiei să taie din cheltuieli, Sloveniei să rezolve problema băncilor şi Spaniei să continue să facă aproape toate acestea. Există doar o problemă: aproape nimeni nu e dispus să urmeze aceste sfaturi.

Bruxelles propune de acum înainte mai puţină austeritate şi mai multe reforme. Pentru Comisie această soluţie este sursă de flexibilitate în materie de politică economică; dar pentru criticii săi această politică este dovadă de laxism în absenţa unui drum clar.