Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Dovezi flagrante de folosire a gazului sarin” - Le Monde

Ziarul citează raportul comisiei ONU despre folosirea armelor chimice în războiul din Siria. Experţii Naţiunilor Unite, care au investigat masacrul din 21 august, susţin că argumentele lor sunt convingătoare.

“Arme chimice au fost folosite pe scară relativ mare împotriva civililor, inclusiv a copiilor”, citează Le Monde din document. Raportul precizează că atacul din 21 august, care ar fi omorât peste 1.400 de persoane, după datele Washington-ului, ar fi fost făcut cu “rachete sol – sol ce conţineau gaz sarin”. Nu este însă un caz izolat: la Geneva, comisia de anchetă a Naţiunilor Unite a anunţat că cercetează alte 14 presupuse atacuri cu arme chimice din septembrie 2011 şi până în prezent.

E o crimă de război, a declarat secretarul general al ONU, iar cei vinovaţi trebuie să răspundă pentru asta. Totuşi, spune Ban Ki Moon, raportul nu arată clar cine sunt autorii atacurilor. Chiar înainte de publicarea primelor elemente ale anchetei, miniştrii de externe ai Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite, reuniţi la Paris, au anunţat că doresc să obţină din partea Consiliului de Securitate al ONU “o rezoluţie fermă asupra conflictului sirian, rezoluţie care să prevadă consecinţe serioase dacă nu este aplicată”. Rezoluţia ar urma să fie supusă la vot în zilele următoare, mai scrie Le Monde.

 “Jumătate dintre rebelii sirieni sunt islamişti” - Le Figaro.

Un membru al comisiei ONU de anchetă a situaţiei din Siria, Carla del Ponte, a declarat într-un interviu de televiziune, că cifra este credibilă, ba chiar ar putea fi puţin mai mare, după propria părere, fără însă a face calcule exacte.

“Cu cât scade numărul opozanţilor în mod democratic şi paşnic, cu atât mai mult creşte numărul extremiştilor şi cel al crimelor comise de ei”, susţine Carla del Ponte. În afară de faptele inadmisibile ale regimului Bashar al Assad, şi rebelii sirieni au comis crime atroce, susţine membrul comisiei ONU de anchetă a situaţiei din Siria.

Carla del Ponte se bazează şi pe datele dintr-un studiu publicat de institutul de apărare IHS Jane's, date care demonstrează că jihadiştii şi islamiştii din grupări extremiste reprezintă aproape jumătate din forţele rebele. Studiul institutului IHS Jane's, care urmează să fie publicat în această săptămână, estimează la 100.000 numărul rebelilor care luptă împotriva regimului lui Bashar al Assad. Numai că nu există unitate, pentru că ei se împart în aproape 1.000 de grupări, cu interese uneori divergente, mai scrie Le Figaro.

 “Discursul preşedintelui, alături de o postare video pe internet a armatei, arată implicare Iranului în Siria” - The New York Times.

Din Statele Unite, The New York Times găseşte şi un alt unghi de abordare a conflictului sirian, şi anume implicare altor state în război.

Noul preşedinte de la Teheran, Hassan Rohani, le-a spus comandanţiilor din Gărzile Revoluţionare că Iranul ar sprijini drept lider al Siriei pe cine vor şi pe cine vor vota sirienii, cu referire la alegerile anunţate pentru 2014. Numai că discursul lui Rohani a apărut în paralel cu o înregistrare video care pare a arăta militari iranieni care se antrenează şi luptă alături de miliţiile pro-guvernamentale siriene împotriva rebelilor care încearcă să îl înlăture pe Bashar al Assad.

Luate împreună, discursul şi înregistrarea video, dacă este verificată şi dovedită reală, arată dualitatea metodelor de acţiune ale Iranului în chestiunea siriană şi în încercarea de a se impune în regiune. În timp ce vorbeşte de pace şi diplomaţie, Iranul a ajutat guvernul sirian în războiul cu rebeli, scrie The New York Times. Chiar dacă preşedintele Rohani vorbeşte mereu de dorinţa Teheranului de a obţine o soluţie diplomatică a războiului sirian, Statele Unite susţin mereu că Iranul îl ajută pe Bashar al Assad în lupta cu rebelii.

“Împuşcături în Washington lasă în urmă 12 oameni, dar şi atacatorul, morţi”

The Boston Globe scrie, ca de altfel toată presa americană şi nu numai, despre ultimul incident armat, cel în care o persoană înarmată a început să tragă la întâmplare într-un imobil al marinei americane la Washington.

Până să fie doborât într-un schimb de focuri cu poliţia, atacatorul de 34 de ani a omorât 12 persoane. Până la terminarea anchetei, răspunsul autorităţilor a fost decizia de coborâre în bernă a drapelelor timp de patru zile, anunţă Boston Globe. E un semn de respect pentru victimele atacului de la Washington, după cum a anunţat Casa Albă.

Autorităţile americane care anchetează atacul armat comis la Washington Navy Yard, soldat cu 13 morţi şi opt răniţi, au anunţat luni că acesta a fost comis de o singură persoană. “Nu avem nicio probă şi nici indicii, până acum, că ar fi existat şi alt atacator, chiar dacă nu am exclus complet” această ipoteză, a declarat primarul Washingtonului.

The Boston Globe aminteşte că incidentul e doar ultimul dintr-o lungă serie de astfel de întâmplări sângeroase pe teritoriul american. Numai anul trecut, 45 de persoane au fost ucise doar în trei atacuri, din care unul într-o şcoală primară.