Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Assad dă asigurări că Siria îşi va distruge armele chimice” (Le Monde)

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a recunoscut că ţara sa deţine arme chimice şi a asigurat că acest arsenal va fi distrus. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu pentru televiziunea americană FoxNews difuzat miercuri seară. Assad spune că această operaţiune va costa „un miliard de dolari” şi va dura cel puţin un an.

Preşedintele sirian a recunoscut că „prin aderarea săptămâna trecută la un tratat internaţional privind armele chimice”, Siria şi-a dat acordul „pentru a se debarasa de aceste arme, pentru a le distruge”.

„Cred că este o operaţiune foarte complicată din punct de vedere tehnic. Va necesita mulţi bani, în jur de un miliard” de dolari. Distrugerea va respecta un anumit calendar, va fi nevoie de un an, mai mult sau mai puţin”, a declarat Assad.

Profitând de susţinerea făţişă a Rusiei, aliat tradiţional care are în Siria o bază militară la Mediterana, de altfel singura în regiune, preşedintele Assad spune, după doi ani şi jumătate de conflict că ţara sa „nu este într-un război civil”, ci este atacată „de zeci de mii de jihadişti”, cu peste 80 de naţionalităţi diferite.

„Optzeci la sută, unii spun chiar 90 de procente, dintre aceşti terorişti sunt membri ai Al Qaida sau diverselor organizaţii afiliate”, susţine Bashar al Assad în interviul pentru FoxNews. Iar declaraţia sa poate conţine destul adevăr, notează analiştii, care amintesc de un recent studiu al Institutului Britanic de Apărare care estimează că jumătate dintre rebelii care luptă împotriva armatei lui Assad sunt de fapt jihadişti şi islamişti radicali.

„În rezoluţia ONU, Occidentul renunţă la ameninţarea cu un război” (The Independent)

Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite sunt gata să dea înapoi în chestiunea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate legată de distrugerea armelor chimice, astfel încât documentul să nu mai conţină şi ameninţarea cu o intervenţie militară dacă guvernul de la Damasc nu se supune cererii comunităţii internaţionale.

O astfel de decizie ar putea netezi calea către adoptarea unei rezoluţii, posibil chiar în acest sfârşit de săptămână, şi ar duce la eliminarea ameninţării cu o intervenţie armată în viitorul apropiat. De altfel, discuţiile pe marginea dosarului sirian nu contenesc, chiar dacă până acum s-au dovedit mai mult de atmosferă şi fără rezultate concrete.

La New York se negociază astfel încât secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, să poată anunţa săptămâna viitoare o dată certă, în octombrie, pentru începerea negocierilor de pace, cunoscute sub numele „Geneva 2”.

Deocamdată, obstacolele sunt la tot pasul, cel mai greu de trecut fiind încercarea de a convinge grupurile rebele siriene să ia parte la discuţii. Până acum, şi semnalele transmise de ţările occidentale par a fi uneori neclare, chiar dacă Statele Unite şi Franţa nu renunţă la ideea unei intervenţii militare în Siria.

„O pauză fiscală care otrăveşte guvernul” (Le Figaro)

„Cu un picior pe acceleraţie şi altul pe frână, de obicei se produce un accident”, scrie cotidianul de la Paris. Exat aşa s-a întâmplat miercuri, când premierul Jean-Marc Ayrault a dat asigurări, într-un interviu pentru Metronews, că “pauza fiscală” promisă de preşedintele François Hollande pentru anul viitor nu va fi aplicată decât în 2015.

Pus să aleagă între termenii “pauză” şi “încetinire” pentru 2014, primul ministru francez l-a ales pe al doilea, ceea ce înseamnă o amânare. Admiţând, fără menajamente, că francezii, care vor avea de înfruntat o creştere a taxei pe valoarea adăugată şi o scădere a deducerilor familiale, vor avea de înfruntat o fiscalitate agresivă anul viitor.

Declaraţiile premierului vin la scurt timp după ce, la sfârşitul lunii august, preşedintele Hollande dădea asigurări că a venit timpul, “mai devreme decît se aştepta” să fie făcută “o pauză fiscală”. Ba chiar duminica trecută, preşedintele repeta într-un interviu pentru postul TF1, că a hotărât ca în 2014 “să nu mai fie urmată traiectoria creşterii impozitelor”.

Aşa că astfel de semne contradictorii nu au făcut altceva decât să aducă un plus de confuzie peste scepticismul francezilor. Episodul stârneşte bucuria opoziţiei, care ironizează tot mai acid declaraţiile de la vârful statului, şi a produs consternare printre socialiştii aflaţi la guvernare.

“O mişcare-surpriză a băncii centrale americane” (The New York Times)

Se pare că Federal Reserve nu e gata să renunţe la eforturile suplimentare de a ajuta la creşterea economică.

Cât a fost vara de lungă, oficialii de la banca centrală a Statelor Unite nu au mai contenit să spună lucruri măgulitoare despre performanţele economiei americane – cât de puternică se arată, cât de bine a recuperat pierderile cauzate de criză şi cât de pregătiţi erau ei să facă un pas înapoi, rămânând doar să privească cum merge economia pe propriile picioare.

Numai că, printr-o răsturnare de situaţie care a uimit economiştii, analiştii şi investitorii de pe Wall Street, Fed a anunţat că va amâna o eventuală retragere din programul de susţinere financiară pentru cel puţin încă o lună, ba chiar poate până anul viitor.

Preşedintele Fed, Ben Bernanke, spune că situaţia economiei americane şi nu numai s-a îmbunătăţit, dar se teme că lucrurile ar putea lua o turnură negativă, ba chiar se aşteaptă la ce e mai rău. Bernanke a recunoscut că a fost „mult prea optimist”.

 

836