Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Hollande, pentru livrarea controlată de arme în Siria” (Le Monde)

François Hollande a dat de înţeles pentru prima dată că Franţa ar putea livra arme „într-un cadru controlat” rebelilor sirieni. După părerea preşedintelui Franţei, rebelii sunt prinşi între forţele guvernamentale şi extremiştii islamişti.

„Constat că ruşii livrează în mod constant, dar noi o vom face într-un cadru mai larg, alături de mai multe ţări, un cadru care poate fi controlat, pentru că nu putem accepta ca armele ar putea să ajungă la jihadiştii împotriva cărora noi am luptat”. Declaraţia a fost făcută la Bamako, scrie Le Monde, în timpul ceremoniei de învestire a preşedintelui malian.

Vorbind despre intervenţia armatei franceze în Mali ca despre o reuşită mobilizare internaţională împotriva terorismului, preşedintele Hollande a profitat de ocazie „pentru a da un exemplu lumii: Când drepturile sunt ignorate, călcate în picioare, când femeile şi copiii sunt masacraţi, atunci trebuie să se ridice comunitatea internaţională şi să arate solidaritate pentru drepturi”.

Declaraţia lui Hollande este o aluzie clară la conflictul sirian, subliniază Le Monde, în timp ce, după atacul cu arme chimice din 21 august, puterile mondiale ezită să ajungă la o rezoluţie care să oblige Damascul să pună sub control internaţional şi apoi să distrugă arsenalul de arme chimice.

„Testarea Teheranului” (The Times)

Cu referire la un alt punct fierbinte pe agenda politică mondială, Iranul, de la Londra The Times scrie că deschiderea Iranului către Statele Unite este o îmbunătăţire a discursului, dar trebuie întărită de concesii în domeniul nuclear.

De când a venit la putere în iunie, preşedintele Hassan Rohani a făcut trei gesturi importante spre împăcarea cu America, scrie The Times. A răspuns repede unei scrisori pe care i-o trimisese preşedintele Barack Obama; a eliberat din închisoare 11 prizonieri politici şi a numit drept ministru de externe o persoană, care, după standardele iraniene, duce mai degrabă o politică pro-americană.

Ba chiar a declarat oficial, la un post de televiziune din Statele Unite, că, indiferent de condiţii, Iranul nu ar trebui să încerce să producă armament nuclear. Fără însă a anunţa renunţarea la programul nuclear, care, în opinia Iranului, nu are decât scopuri paşnice.

Luate împreună, toate aceste acţiuni şi declaraţii publice, alături de deschiderea anunţată, sunt de preferat discursului plin de ură al predecesorului preşedintelui Rohani, Mahmoud Ahmadinejad. Numai că toate acestea sunt doar vorbe deocamdată, concluzionează cotidianul britanic.

„Încă un milion de gospodării impozitate în 2013” (Le Figaro)

La Paris, Le Figaro calculează noile taxe şi impozite cu care se vede confruntată populaţia şi anunţă că mai multe schimbări în domeniul fiscalităţii, eliminarea anumitor deduceri şi re-fiscalizarea orelor suplimentare au bulversat o mulţime de familii, care dintr-o dată s-au văzut obligate să plătească noi impozite. Iar asta pică rău, scrie Le Figaro.

Chiar dacă autorităţile încă nu s-au hotărât dacă e vorba de un milion sau un milion şi jumătate de gospodării, modificările în domeniul impozitului pe venit au transformat în contribuabili şi pe cei care se situează sub baremul venitului minim garantat, scrie Le Figaro. Un şoc cu atât mai puternic pentru noii contribuabili ai Franţei cu cât ei vor deveni eligibili şi pentru multe alte impozite, cum ar fi taxa audio-vizuală, taxa de locuire sau taxa pe proprietate.

Şi de parcă nu ar fi de ajuns, scrie Le Figaro, francezii cu venituri mici ar fi putea să se vadă fără multe alte scutiri de taxe şi impozite, iar unii s-ar putea confrunta cu reducerea alocaţiilor sociale. Toate astea nu fac decât să complice şi mai mult viaţa guvernului, care încearcă să tot aducă în viaţa francezilor o aşa numită „pauză fiscală”, promisă de preşedinte pentru anul viitor, însă se pare amânată pentru 2015.

„Troica (finanţatorilor internaţionali) cercetează băncile spaniole pentru că nu acordă credite firmelor mici” (El Pais)

Lipsa creditării, alături de gradul mare de îndatorare, este încă o dovadă că politica monetară a zonei euro nu prea funcţionează, scrie cotidianul spaniol. Chiar Banca Centrală Europeană a recunoscut problema, precum şi faptul că aceasta este unul dintre factorii care duc la creşterea şomajului, aşa că este un lucru rău.

În aceste zile, aşa-numita troică, BCE, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, împreună cu reprezentanţi ai Autorităţii Bancare Europene şi un funcţionar de la Trezoreria spaniolă, au luat la întrebări băncile spaniole despre reticenţa în acordarea de credite. Răspunsurile şi explicaţiile, dar mai ales soluţiile, deocamdată întârzie, notează El Pais.

Troica este la Madrid, ca parte a unei evaluări după acordarea unui împrumut de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani daţi Spaniei pentru însănătoşirea şi asanarea sistemului său bancar. Mai multe întâlniri ale creditorilor internaţionali cu bancherii nu au reuşit să lămurească lucrurile.

Directorii băncilor susţin că nu există prea multe cereri care să fie bine fundamentate şi că unele afaceri sunt nesigure. În plus, au apărut noi reguli financiare referitoare la capital, la provizioane şi la refinanţarea datoriilor, lucruri care complică şi mai mult situaţia.

În acest timp, lipsa creditării către micile întreprinderi spaniole afectează grav un sfert dintre acestea, concluzionează El Pais.