Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„O conferinţă pe Siria la jumătatea lunii noiembrie?” (Le Figaro)

După sesiunea anuală a Naţiunilor Unite, unde Iranul şi Siria au fost cap de afiş, Le Figaro scrie că emisarul ONU şi al Ligii Arabe pentru Siria, Lakhdar Brahimi, a declarat că o conferinţă numită „Geneva 2” ar putea fi ţinută undeva la jumătatea lui noiembrie.

Într-un interviu pentru postul de televiziune Al Arabia, Brahimi a precizat că încă nu există un acord asupra datei şi că „nimic nu e sigur 100%”. Emisarul ONU a apreciat că ar fi bine ca opoziţia siriană să trimită o singură delegaţie la conferinţă, chiar dacă în ultimele zile mai multe facţiuni insurgente au anunţat că încetează colaborarea cu Coaliţia Naţională Siriană, principala formaţiune care se opune regimului sirian.

„Dacă vor fi mai multe delegaţii, mă tem că vom ajunge la un eşec şi nu la succes”, a spus Lakhdar Brahimi. Declaraţia a venit după ce mai multe grupări ale opoziţiei siriene, unele dintre cele mai importante şi mai influente, printre care Frontul al Nosra, apropiat de al-Qaida, au anunţat că părăsesc Coaliţia Naţională Siriană şi au de gând să se regrupeze sub un steag cu o tentă mult mai islamistă.

Lakhdar Brahimi spune, menţinează Le Figaro, că el personal, dar şi secretarul general al ONU, alături de cel al Ligii Arabe, sunt de părere că ar fi bine ca Iranul, cel mai important susţinător al regimului sirian, să fie prezent la conferinţa Geneva 2.

„Coaliţia se menţine în ciuda unui avânt al extremei dreapta” (Le Monde)

După alegerile legislative din Austria, marea coaliţie între social-democraţi şi conservatori ar trebui să rămână la putere, după cum arată rezultatele scrutinului legislativ de duminică, 29 septembrie.

Dar această victorie anunţată, scrie Le Monde, nu poate ascunde un regres care se vedea de ceva vreme, cu o puternică revenire a dreptei extreme.

Cele două partide câştigătoare, cel al cancelarului Werner Faymann şi aliatul său tradiţional, conservatorii, înregistrează cel mai slab rezultat de la apariţia celei de-a doua republici, după căderea, în 1945, a dictaturii naziste.

De 68 de ani, austriecii au avut încredere şi au girat alianţa între cele 2 formaţiuni aflate la putere, garanţia stabilităţii ţării. Astfel că cele 2 mari partide de centru ar putea să formeze din nou un guvern de coaliţie pentru că, spun institutele de sondaj, ar fi obţinut 99 din cele 183 de locuri din Consiliul Naţional, camera inferioară a legislativului austriac.

Totuşi, notează Le Monde, scrutinul înseamnă de un progres semnificativ a partidului de extremă dreapta FPÖ, care, faţă de alegerile anterioare din 2008, a obţinut un plus de patru procente din voturi.

Campania electorală a acestei formaţiuni, care a insistat pe „Iubirea de aproapele tău”, cu condiţia ca acesta să fie austriac, a fost una fără surprize, axată pe respingerea centralismului impus de Uniunea Europeană şi plină de atacuri împotriva imigranţilor şi a celor care cer azil în Austria.

„Guvernul american şi-ar putea înceta activitatea în timp ce partidele se ceartă în chestiunea reformelor din sistemul de sănătate”. (The Telegraph)

Prima oprire parţială în ultimii 20 de ani a activităţilor guvernului federal american ar putea interveni în noaptea de luni, scrie The Telegraph, în cazul în care republicanii şi democraţii nu ajung la un acord de ultim moment, înţelegere care ar evita costuri de aproximativ un miliard de dolari pentru economia americană.

Perspectiva unui blocaj a crescut brusc peste week-end când republicanii din Camera Reprezentanţilor au fost de acord să finanţeze guvernul american, dar numai în cazul în care democraţii acceptă o amânare de un an a reformelor medicale propuse de preşedintele Obama.

Propunerea republicană a fost imediat respinsă de către Barack Obama, care a spus în repetate rânduri că nu va exista nici un compromis legat de principala realizare legislativă din primul său mandat, care este în continuare intens combătură de republicani.

O blocare, chiar şi parţială a activităţilor guvernului federal, ar afecta deocamdată mai multe domenii de servicii mai puţin importante, cum ar fi finanţarea reţelei de parcuri naţionale şi eliberarea de paşapoarte şi de permise de conducere. În timp, costurile ar însuma 2 miliarde de dolari, odată ce mai mult de 800.000 de angajaţi federali ar fi trimişi în concediu fără plată pentru o perioadă încă necunoscută.

Şi în timp ce termenul limită se apropie cu repeziciune, ambele părţi, republicanii şi democraţii, se acuză una pe alta de intransigenţă şi nepăsare, concluzionează The Telegraph.

„Letta va merge în faţa parlamentului” (Le Figaro)

În Italia, preşedintele Consiliului de miniştri, Enrico Letta, se va prezenta în faţa legislativului italian pentru a încerca să găsească o ieşire din criza provocată de demisia miniştrilor din partidul condus de Silvio Berlusconi, după cum a anunţat şeful statului, Giorgio Napolitano.

Un comunicat al preşedinţiei, după o discuţie între cei doi, precizează că au fost evaluate toate posibilităţile de evitare a alegerilor anticipate.

După decizia lui Silvio Berlusconi, mai mulţi membri ai formaţiunii „Poporul Libertăţii”, printre care şi doi miniştri demisionari, au dat semnale contradictorii despre ce au de gând să facă în continuare.

Giorgio Napolitano spune că astfel de declaraţii confuze ale conducătorilor de centru-dreapta au creat „un climat de incertitudine majoră” şi, în consecinţă, premierul Enrico Letta va merge în faţa parlamentarilor ”pentru a judeca situaţia şi a vedea ce poate fi făcut”.

Noua criză italiană, aminteşte Le Figaro, a început după condamnarea definitivă a lui Berlusconi, pe 1 august, la patru ani de închisoare (reduşi la unul în urma unei amnistii) pentru fraudă fiscală.

Din cauza vârstei, Berlusconi împlinind 77 de ani duminică, magnatul media nu va merge după gratii, ci urmează să aleagă în zilele următoare între arest la domiciliu şi prestarea de muncă în folosul comunităţii.

„Dezbaterea despre munca duminicală şi cea pe timp de noapte capătă o turnură politică” (Le Monde)

Recentele decizii ale justiţiei din Hexagon, care au întărit interdicţia de a lucra duminica, valabilă pentru două reţele de magazine de bricolaj, şi pe timpul nopţii, pentru unul de cosmetice din centrul Parisului, au relansat dezbaterile şi disputele politice pe această temă, mai ales în perspectiva alegerilor municipale de anul viitor, scrie Le Monde.

„O să le cerem primarilor din mai multe localităţi să se pronunţe dacă sunt pentru sau împotriva acestor decizii”, a spus un angajat al lanţului Leroy-Merlin, în timpul unei manifestaţii.

După o hotărâre a unui tribunal comercial, care ordonă ca 15 magazine din reţelele Castorama şi Leroy-Merlin să nu mai fie deschise duminica, organizaţia patronală MEDEF a reacţionat, susţinând că în acest fel sunt penalizaţi clienţii, angajaţii şi patronii.

În plan politic, notează Le Monde, candidatul UMP pentru primăria din Paris, Nathalie Kosciusko-Morizet, s-a declarat în favoarea menţinerii magazinelor deschise duminica, apreciind că „acest lucru ar permite apariţia a cel puţin încă 10.000 de locuri de muncă în plus”.

 

871