Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Măsuri de securitate în mai multe aeroporturi din SUA după moartea unui bolnav de Ebola (Washington Post)

Primul bolnav diagnosticat cu Ebola în Statele Unite a murit. Oficialităţile americane iau noi măsuri de securitate în aeroporturi. Între timp Organizaţia Mondiala a Sănătăţii publică un nou bilanţ. Numărul persoanelor ucise de epidemia de Ebola se apropie de 3900 de morţi în Africa de Vest şi SUA.

Noile măsuri de securitate din aeroporturi se referă la screeninguri care urmează să le fie făcute pasagerilor care intră în Statele Unite din Africa de Vest. Călătorilor li se va lua temperatura şi vor fi intrebaţi despre potenţiale expuneri la contactul cu pacienţi infectaţi cu Ebola.

Pasagerii care prezintă simptome de febră sau alte simptome îngrijoratoare vor fi verificaţi cu atenţie într-o zonă de carantină. Cei pentru care vor fi necesare analize suplimentare vor fi trimişi la autorităţile de sănătate, ceilalţi vor fi rugaţi să lase date de contact şi vor primi indicaţii pentru a se monitoriza atent. Preşedintele Barack Obama a anunţat ieri într-o conferinţă că astfel autorităţile vor putea colecta toate informaţiile necesare.

Screningurile vor începe sâmbătă pe aeroportul internaţional din New York, zonă de tranzit pentru aproape jumătate dintre pasagerii care au zburat din Africa de Vest.

Autorităţile aeroportuare susţin că aproximativ 150 de pasageri ajung zilnic în Statele Unite din ţările care se confruntă cu epidemia de Ebola. Screeningurile vor fi extinse săptămâna următoare la aeroporturile din Washington, Chicago, Atlanta şi Newark.

Acestea sunt aeroporturile tranzitate de 95% din călătorii din Guinea, Liberia şi Sierra Leone — cele trei ţări lovite puternic de epidemia de Ebola.

Kobane, în continuare sub asediul combatanţilor islamişti din gruparea Statul Islamic (Le Monde)

 

Ziarul francez aminteşte că Francois Hollande, susţine crearea unei zone demilitarizate între Siria şi Turcia pentru primirea şi protejarea refugiaţilor. Anuntul a fost făcut după o conversaţie pe care şeful statului francez a avut-o cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Preşedintele Franţei a insistat pe necesitatea de a evita masacrarea populaţiilor din nordul Siriei. Susţine ideea avansată de preşedintele Erdogan privind instituirea unei zone demilitarizate, subliniază Preşedinţia de la Paris.

De partea sa, Erdogan a pledat de mai multe ori pentru instituirea unei zone demilitarizate la frontiera dintre Turcia şi Siria şi pentru intrerzicerea zborurilor în nordul Siriei, în scopul protejării zonelor cucerite de forţele opoziţiei moderate siriene.

Intre timp combatanţii islamişti din gruparea Stat Islamic (SI), care încearcă să preia controlul asupra Kobane, oraş kurd din nordul Siriei aflat la frontiera cu Turcia, s-au retras din unele cartiere, în urma raidurilor aeriene desfăşurate de coaliţia internaţională condusă de SUA.

În prezent, islamiştii nu mai sunt prezenţi în partea de vest, dar deţin în continuare poziţii în estul oraşului şi în partea de sud.

Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, cel puţin 412 persoane au fost ucise în confruntări, însă bilanţul s-ar putea agrava.

Reconstrucţia estului Ucrainei va costa cel puţin 670 de milioane de euro (Ukrinform)

Suma este estimata de vicepremierul ucrainean Vladimir Groisman. Intre timp ministerul de Externe al Ucrainei a cerut Rusiei să înceteze folosirea "ilegală" a porturilor din Crimeea şi să anuleze decizia Guvernului rus de a le redeschide, scrie agenţia ucraineană Ukrinform, în pagina electronică.

Peste 330 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei după semnarea armistiţiului arata un bilanţ al Naţiunilor Unite. Expertii ONU precizeaza ca in timpul perioadei examinate, dreptul internaţional a continuat să fie încălcat de grupuri armate şi de unităţi ale armatei ucrainene. Intre timp apar si estimari facute de oficialii ucrainieni pentru reconstructia estului tarii. Acesta este estimata la cel putin 670 de milioane de euro de vicepremierul Vlaimir Groisman.

Ucraina va cere Fondului Monetar Internaţional suplimentarea ajutorului financiar, care se ridică deja la 17 miliarde de dolari, acordat economiei care se confruntă cu dificultăţi agravate de conflictul din estul ţării, a anunţat premierul Arseni Iaţeniuk.

O delegaţie condusă de ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, şi de preşedintele băncii centrale, Valeria Gontareva, va participa în această săptămână la reuniunea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale, care va avea loc la Washington.

Obiectivul Ucrainei este adaptarea programului convenit cu organizaţiile financiare internaţionale la realităţile actuale şi atragerea unui nivel maxim posibil de noi resurse, pentru ca Ucraina să poată începe să se dezvolte economic şi să depăşească această perioadă extrem de dificilă, potrivit premierului.

Pe de alta parte, Kievul cere Moscovei să înceteze folosirea "ilegală" a porturilor din Crimeea şi să anuleze decizia Guvernului rus de a le redeschide.

Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic. Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.

 
Revista presei din 9 octombrie 2014