Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Franţa, în plasa NSA” (Le Monde)

Agenţia naţională de securitate din Statele Unite, aflată la originea unui imens scandal de spionaj şi supraveghere electronică globală, a acţionat masiv în Franţa, scrie Le Monde. Ziarul anunţă că a putut să consulte o parte a documentelor de uz intern ale NSA făcute publice de fostul consultant al agenţiei Edward Snowden.

Informaţiile dezvăluie mai multe aspecte ale sistemului american de supraveghere care vizează Franţa, inclusiv cetăţeni simpli, instituţii şi firme din Hexagon.

Viitorul va arăta poate, cândva, de ce Parisul a rămas atât de discret în această chestiune, a interceptărilor, în comparaţie cu Germania sau cu Brazilia, care au protestat energic, au cerut explicaţii şi reparaţii.

Pentru că Franţa a fost la fel de mult ţinta spionajului şi dispune astăzi de dovezi palpabile că interesele ei au fost vizate de acţiunile NSA.

Conform documentelor agenţiei americane, obţinute de Le Monde, comunicaţiile telefonice ale cetăţenilor din Franţa au fost interceptate masiv şi constant.

Printre miile de documente sustrase de fostul consultant se găseşte un grafic ce descrie amploarea supravegherii convorbirilor telefonice din Franţa.

Se poate constata, scrie Le Monde, că în numai 30 de zile, de exemplu, între 10 decembrie 2012 şi 8 ianuarie 2013, NSA a înregistrat în Franţa nu mai puţin de 70 de milioane de convorbiri telefonice ale cetăţenilor francezi.

„Afacerea Leonarda – Hollande provoacă o furtună” (Le Figaro)

La Paris, cotidianul analizează deciziile statului francez în chestiunea expulzării unei adolescente înapoi în Kosovo.

Propunându-i tinerei kosovare să se întoarcă în Franţa, dar fără familie, preşedintele nemulţumeşte pe toată lumea.

François Hollande avea de ales între două soluţii nefericite. A reuşit să găsească o a treia, şi mai proastă, scrie Le Figaro.

O medie între cele anterioare, care nu mulţumeşte pe nimeni – nici familia kosovară, nici pe liceenii care au de gând să protesteze în continuare, dar nici pe generoşii care cer reîntoarcerea în totalitate a familiei, nici pe cei care cer închiderea graniţelor.

Nemulţumiţi sunt şi politicieni – şi cei din opoziţie, dar şi cei din Partidul Socialist, al lui Hollande, care consideră intervenţia preşedintelui nefericită, mai scrie Le Figaro. “Un masacru”, citează pe scurt ziarul concluzia unui reprezentant al Partidului Socialist.

Iar nemulţumirea este evidenţiată de declaraţia unui lider al formaţiunii politice, care spune că “deşi susţin revenirea familiei în totalitate, aş fi preferat ca Hollande să spună că nimeni nu se întoarce. Cel puţin, ar fi fost clar”.

Cât despre reprezentanţii partidului ecologist din Franţa, aceştia au denunţat declaraţiile considerate “inumane şi de neînţeles” ale preşedintelui şi ale ministrului de interne.

O strategie de ieşire din Afganistan” (The New York Times)

În timp ce se apropie de final angajarea militară americană de 12 ani în Afganistan, Washington-ul încă mai caută o soluţie care să-i dea satisfacţie, iar noul acord bilateral în chestiuni de securitate este numai o parte a acestei strategii.

Strategie care este însă sabotată de lipsa unui acord cu talibanii, care nu sunt de acord cu politica Statelor Unite în regiune, şi minată de apropierea unei campanii electorale pentru preşedinţia afgană, în 2014.

Preşedintele afgan Hamid Karzai şi ministrul american de externe John Kerry au anunţat recent că au căzut de acord asupra principalelor elemente ale unui plan de securitate, care ar permite ca o mică parte a armatei Statelor Unite să rămână în Afganistan şi după ce se încheie, anul viitor, misiunea trupelor combatante.

Totuşi, nici unul dintre cei doi oficiali nu a dat amănunte despre această intenţie şi nici nu e clar încă dacă preşedintele Karzai chiar îşi doreşte un astfel de acord de securitate.

Un punct important în discuţie îl reprezintă statutul juridic al puţinilor militari americani care vor rămâne în Afganistan după ce cei 51.000 de soldaţi vor pleca spre bazele militare din Statele Unite.

Administraţia de la Washington, care credea că problema e deja rezolvată, a insistat ca militarii să beneficieze de imunitate faţă de legile din Afganistan şi ca orice militar american acuzat de orice încălcare a legilor locale să fie judecat pe teritoriu american.

Preşedintele afgan tot amână răspunsul, scrie The New York Times, spunând că decizia finală ar trebui luată în Parlament şi în timpul unei reuniuni a liderilor tribali, reuniune care însă nu se ştie când va avea loc.