Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Parisul și Berlinul, împreună în fața spionajului american” (Le Figaro)

Agenția Națională de Securitate din Statele Unite și fostul său consultant Edward Snowden au reușit să aducă ceea ce lipsea de mai bine de un an întâlnirilor europene la nivel înalt – o înțelegere prealabilă între Franța și Germania, afișată vizibil de François Hollande și Angela Merkel, cunoscuți până acum pentru răceala reciprocă.

Rămâne de văzut, scrie Le Figaro, dacă întâlnirea de 15 minute dintre cei doi va avea și rezultate concrete și dacă ceilalți lideri europeni au și ei de gând să se plângă de atitudinea și acțiunile Statelor Unite sau doar își vor arăta susținerea.

Discuția Hollande – Merkel încearcă să stabilească un front politic comun împotriva spionajului masiv al NSA.

De asemenea, întrevederea vizează și reluarea controlului într-o Uniune Europeană puterniv divizată față de Statele Unite. Și, implicit, să stăpânească emoțiile care riscă să dăuneze axei transatlantice.

Cu aceste interceptări telefonice, administrația Obama a reușit să supere în același timp și Franța, cel mai bun aliat în materie de apărare și securitate, dar și Germania, putere care conduce jocul economic și financiar în Uniunea Europeană.

Numai că, scrie Le Figaro, față în față cu Casa Albă, cei 28 de președinți și premieri sunt departe de a fi pe aceeași lungime de undă.

”Un scandal cu puternic potenţial exploziv” (Die Welt)

Dacă au pus într-adevăr sub ascultare telefonul mobil al Angelei Merkel, serviciile de informaţii americane au transformat în realitate ceea ce trecea drept paranoia.

Această afacere, care urmează dezvăluirilor despre spionarea altor ţări, ar putea bulversa relaţiile între Europa şi Statele Unite.

Interceptarea telefonului mobil al Angelei Merkel dovedeşte mai ales un lucru: deriva serviciilor de informaţii americane, de când cu atentatele din 11 septembrie, a atins în mod clar proporţii alarmante.

Chiar dacă Republica Federală Germania este datoare Statelor Unite ale Americii, pentru protecţie, acest lucru nu permite nicidecum ca puterea protectoare să se plaseze mai presus de legi sau de uzanțele diplomatice. Astfel de practici subminează valorile Occidentului şi îi erodează coeziunea politică, mai scrie Die Welt.

”Ce nivel de verosimilitate acordă BND, serviciile de informaţii germane, acestor interceptări telefonice?”, se întreabă ziarul. Pentru început, am dori să ştim de ce această incredibilă ”încălcare a încrederii reciproce” nu a fost dată în vileag de către serviciile de informaţii germane, ci de către jurnalişti.

BND consideră oare că interceptarea convorbirilor telefonice ale celui mai puternic lider politic din Europa este o chestiune lipsită de importanţă? În acelaşi timp, ne putem întreba cine controlează serviciile de informaţii în SUA.

Este încă prea devreme pentru a evalua consecinţele politice ale acestui scandal. Mai putem crede încă protestele Washingtonului, care susţine că toată această afacere este doar o neînţelegere? Probabil că nu. Când şefi de stat ajung în vizor, nu mai este o întâmplare ci o strategie minuţios pusă la punct.

Afacerea interceptărilor efectuate de NSA ar putea avea consecinţe politice considerabile şi conduce la distanţarea spectaculoasă a plăcilor tectonice de pe o parte şi cealaltă a Atlanticului, concluzionează Die Welt.

”Un document (al NSA) arată că 35 de lideri internaționali au fost supravegheați” (Le Monde)

Ziarul se bazează pe dezvăluirile unui oficial american, care a transmis către Agenția Națională de Securitate numerele de telefon a 35 de lideri mondiali, iar serviciul de informații le-a pus sub ascultare.

Potrivit acestui document intern, care datează din 27 octombrie 2006, NSA ”încurajează oficiali de rang înalt din cadrul executivului să partajeze agendele lor de adrese cu agenţia”.

Unul dintre aceşti oficiali a transmis NSA ”200 de numere, dintre care 35 ale liderilor planetei”, menţionează membri ai NSA într-un document. Totuşi, ei subliniază că aceste interceptări au dat puţine rezultate.

Aceste informaţii, amintește Le Monde, intervin în contextul în care Germania se arată scandalizată de dezvăluirile referitoare la o posibilă supraveghere de către Statele Unite a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel.

Reacţionând la indignarea Berlinului, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney a refuzat să comenteze dacă serviciile secrete americane au interceptat în trecut convorbirile telefonice ale cancelarului Germaniei.

“Este timpul să vedem dacă Europa îşi ţine promisiunile” (Dagens Nyheter)

Spionajul american nu este însă singura problemă ce va fi abordată și discutată la summit-ul european.

În timp ce debutează un Consiliu European în parte consacrat problemei imigraţiei, cotidianul suedez aşteaptă ca 28 de şefi de stat şi de guvern să ia o poziţie clară asupra politicii UE în materie de refugiaţi, dar constată că ţările membre au poziţii foarte diferite.

Statisticile arată că Germania, Franţa, Marea Britanie şi Suedia oferă azil pentru peste 10 000 de persoane în fiecare an, în comparaţie cu câteva zeci în multe alte state membre.

Ele arată de asemenea că Italia, Grecia şi Malta nu sunt la înălţimea politicii de azil, de neglijarea căreia acuză însă alte ţări membre, mai scrie ziarul din Suedia, care îl citează pe preşedintele Parlamentului European Martin Schulz cu îndemnul către liderii reuniți la Bruxelles să dea dovadă de ”solidaritate europeană”, revizuind politica de azil a Uniunii Europene.

”Să primeşti 10.000 de refugiaţi pe o insulă ca Lampedusa, cu 6.000 de locuitori, este o misiune imposibilă. În schimb, să primeşti 10.000 de refugiaţi în 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu 507 milioane de locuitori, este o sarcină pe care o putem realiza”, a afirmat social-democratul german la summit.

”Pentru a ajuta statele mediteraneene să-i primească pe refugiaţi şi pentru a asigura o repartiţie echitabilă între statele membre, trebuie să dăm dovadă de solidaritate europeană. Asta este problema în acest moment”, a declarat preşedintele Parlamentului European.