Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Europa în căutarea unității în chestiunea energiei și cea a schimbărilor climatice” - Le Figaro

cons_euro_oct_2014.jpg

Foto: Servicul Audiovizual al Comisiei Europene

Ziarul amintește că liderii celor 28 de state comunitare, reuniți în Consiliul European la Bruxelles, încearcă să își armonizeze politicile înainte de conferința ONU asupra climei, care va avea loc la Paris anul viitor. ”Pachetul climă-energie pentru 2030” presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, scăderea consumului de energie în Uniunea Europeană cu o treime și creșterea la 27 de procente a cotei energiilor regenerabile în consumul total.

Dorind să dea un exemplu în lupta împotriva poluării și a încălzirii globale, cei 28 se grăbesc să adopte așa numitul ”pachet climă-energie pentru 2030”, care presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, scăderea consumului de energie în Uniunea Europeană cu o treime, dar și creșterea la 27 de procente a cotei energiilor regenerabile în consumul total.

Obiective ambițioase, dar pe deplin realizabile, susține Comisia Europeană, care amintește că Europa este al treilea mare poluator la nivel mondial. Problema, mai scrie Le Figaro, este că schimbările, impulsionate de Franța, Germania și Marea Britanie, nu vin de la sine. Polonia, care obține 90% din electricitate în centrale pe cărbune, alături de Cehia, România și Bulgaria, cer ajutor tehnic și financiar de la partenerii lor europeni.

”Țările Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra climei” – Le Monde

După opt ore de discuții la Bruxelles, Uniunea Europeană a ajuns în noaptea care a trecut la o înțelegere în această chestiune. Anunțul a venit chiar din partea președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a transmis primul pe Twitter rezultatul negocierilor: ”Acord! Cel puțin 40% reducere până în 2030. Acord al Consiliului European asupra celei mai ambițioase politici energetice și de climă la nivel mondial”. Europenii, împinși de la spate în special de Spania și Portugalia, au decis de asemenea să sporească gradul de interconectare a rețelelor de electricitate din Uniunea Europeană.

Una din cele mai disputate chestiuni a fost cum se împarte efortul privind punerea în practică a acestui acord. Dezbaterea a pus în tabere opuse țările mai sărace, în special din estul Europei, care depind în mare măsură de combustibilii fosili, și statele mai bogate, care se bazează pe energia nucleară și au făcut pași importanți în procesul de tranziție. Primele au obținut compensații pentru eforturile la care se angajează, fiind vorba mai ales de înființarea unui fond alimentat cu sumele provenite din vânzarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon.

”Doctor din New York bolnav de Ebola” - The New York Times

Un medic din New York, revenit recent din Africa de Vest, mai exact din Guinea, a contractat virusul Ebola, după cum a anunțat chiar primarul oraşului, Bill de Blasio. Medicul, în vârstă de 33 de ani și care lucra în Guineea pentru organizaţia Médecins sans Frontières, este primul caz de Ebola confirmat în cel mai mare oraş american şi al patrulea în Statele Unite. ”Nu există motive de îngrijorare pentru locuitorii oraşului New York”, a declarat De Blasio într-o conferinţă de presă, insistând asupra faptului că oraşul cu 8,4 milioane de locuitori este pregătit pentru o astfel de posibilitate.

Medicul infectat cu Ebola, Craig Spencer, revenise în urmă cu trei zile din Africa de Vest şi a fost spitalizat joi având o febră puternică şi dureri abdominale. El a fost plasat imediat în carantină la spitalul Bellevue din Manhattan, o clădire pregătită special pentru eventuale cazuri de Ebola.

The New York Times amintește că Ebola a provocat moartea a aproape 4.900 de persoane din circa 10.000 de cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi Statele Unite), potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Ziarul mai scrie că în Mali s-a anunțat primul caz de Ebola, provenind din Guineea vecină, iar în Coasta de Fildeș, o persoană care a venit din Guineea este testată pentru această infecție.

În fața răspândirii rapide a virusului, resursele considerabile promise - sporirea personalului din domeniul sănătății - mai mult de o mie de persoane în Africa - și sute de milioane de dolari, riscă să ajungă prea târziu, concluzionează The New York Times.

”Rusia asistă pasivă la alegerile din Ucraina, pentru prima oară de la declararea independenței” - France Presse

Rusia asistă, pasivă, la alegerea, duminică, a unui nou Parlament al Ucrainei, conștientă că, pentru prima oară de la independența țării, în 1991, influența sa s-a diminuat considerabil, în condițiile în care conflictul din est a întors ochii ucrainienilor spre Vest, scrie AFP, care comentează: ”Este marele paradox al strategiei președintelui Vladimir Putin în Ucraina: încercând să stopeze influența occidentalilor, șeful statului rus, prin anexarea Crimeei și susținerea separatiștilor din regiunile Lugansk și Donetsk, a împins Kievul în brațele Vestului”.

Observatorii apreciază că, dacă perioada electorală a permis o foarte relativă acalmie pe plan militar, luptele se vor intensifica masiv după alegerile legislative, în condițiile în care mai multe puncte fierbinți ale liniei de front sunt disputate de militarii ucrainieni și de rebelii pro-ruși.

Oficial, Moscova așteaptă pentru a se pronunța: ”Așteptăm rezultatele alegerilor, să vedem noua configurație a parlamentului ucrainean. Sper că întelepciunea poporului ucrainean va prevala”, îl citează France Presse pe șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Agenția amintește că printre cele 29 de partide care se luptă pentru cele 450 de fotolii ale Radei, parlamentul ucrainean, niciunul nu reprezintă oficial fostul regim al președintelui demis Viktor Ianukovici.

Și pentru prima oară din 1993 partidul comunist, asociat în mintea alegătorilor de facto cu Rusia, ar fi afectat de această reașezare a peisajului politic ucrainean și ar putea să rămână fără niciun deputat.

”Suedia încetează cooperarea cu Rusia în domeniul apărării” – ITAR TASS

Guvernul Suediei a anunţat că nu va mai prelungi acordul de cooperare cu Rusia în domeniul militar, în contextul în care Marina suedeză încearcă să găsească un submarin ”străin” în zona Mării Baltice, suspectat că ar fi rusesc, relatează agenţia Tass. ”Guvernul a decis să nu prelungească acordul privind realizarea unor exerciţii (militare) comune cu Rusia, document care reglementează cooperarea dintre forţele militare ale celor două state”, informează un comunicat guvernamental suedez, citat de ITAR TASS, subliniind că ”activităţile de cooperare dintre forţele militare suedeze şi cele ruse au fost suspendate”.

Stockholmul afirmă că militarii ruşi ”acţionează într-un mod foarte provocator în zona Mării Baltice”, unde au avut loc ”încălcări vizând integritatea teritorială a statelor” din regiune. Totuşi, executivul suedez apreciază că ”un atac militar direct (al Rusiei) împotriva Suediei este puţin probabil”.

Autorităţile de la Stockholm intenţionează să consolideze capacitatea de apărare a ţării, notează ITAR TASS, menţionând că bugetul pentru domeniul militar va fi suplimentat cu 2015 cu 75 de milioane de euro.

Marina suedeză a declanşat vineri o operaţiune în care sunt mobilizaţi peste 200 de oameni, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere, cu scopul de a găsi un submarin ”străin” în apele din jurul capitalei Stockholm.

 

Revista presei din 24 octombrie 2014