Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Chișinăul pregătește ”spălarea” unor infracțiuni economice

spalare_bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Republica Moldova este țara din care, în 2014, s-a furat un miliard de dolari, iar alte 22 de miliarde de dolari, provenite din Rusia, au fost spălate prin intermediul unei bănci moldovenești, amintește Deutsche Welle.

Pe parcursul anului 2017, autoritățile de la Chișinău au încercat să impună mai multe inițiative care, dacă ar fi trecut, ar fi permis readucerea banilor delapidați acasă și legalizarea lor. Inițiativa eșuată privind „amnistia fiscală” și cea vizând dobândirea cetățeniei moldovenești prin investiții sunt doar două dintre controversatele încercări de a pune banii murdari la adăpostul justiției moldovenești corupte și controlate politic.

Săptămâna aceasta, societatea civilă a aflat despre o nouă tentativă. Proiectul are o denumire neutră: „Privind modificarea și completarea unor acte legislative”.

Sub acest titlu, se ascunde o exonerare de răspunderea penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea și interzicerea arestării, pentru persoane acuzate de delicte sancţionabile cu mai puţin de 5 ani de închisoare. De asemenea, sunt schimbate substanţial competenţele organelor de control.

Se pare că autoritățile de la Chișinău se pregătesc și de măsluirea celui de-al doilea raport al detectivilor americani, privind frauda bancară din 2014. Documentul urma să fie făcut public încă la începutul lunii octombrie. Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Moldovei, raportul „Kroll-2” nu va fi publicat integral, ci se va publica doar „o sinteză” a acestuia „pentru a nu prejudicia șansele de recuperare a activelor delapidate”. În condițiile realităților din Moldova, asta ar putea însemna că publicului i se va servi un raport cenzurat care, cel mai probabil, îi va proteja pe unii și îi va expune pe alții.

Potrivit experților de la Chișinău, în cazul nepublicării integrale a raportului „Kroll-2”, aceasta înseamnă „înmormântarea” adevărului despre „jaful secolului” sau punerea probelor „la adăpostul” justiției controlate moldovenești. Cetățenii Republicii Moldova au plătit, însă, pentru investigarea fraudei bancare de către „Kroll” milioane de dolari.

 

Un grup științific condus de doi cercetători francezi a publicat joi un studiu care arată că inegalitățile sociale au crescut aproape peste tot în lume, din 1990 și până în prezent. Rezultatele sunt pe larg comentate în presa internațională.

Care este nivelul inegalității în lume? Se întreabă  Courrier Internațional. Raportul  o spune clar: inegalitățile au crescut în aproape toate regiunile lumii.

Cu toate acestea, diferențele între o regiune și alta sunt notabile. Cea mai inegală regiune a planetei este Orientul Mijlociu, unde cele mai bogate 10% dintre persoane dețin 61% din averea globală. Nu sunt departe de India, Brazilia și Africa sub-sahariană,  remarcă, la rându-i, Financial Times. Cele mai egalitare dintre regiuni sunt sunt Europa și China .

Ponderea averii deținute de cei mai bogați 1% dintre locuitori a crescut în multe țări, încă de la începutul anilor 1990. În Statele Unite, de exemplu, cei mai bogați 1% dețineau 27% din averea totală în 1990, față de 37% în 2014, spune cotidianul cu profil de business.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui studiu este că merge dincolo de lumea occidentală , spune site-ul american Quartz. Acum avem o imagine mai completă a inegalităților în China, India, Brazilia, Africa de Sud și Rusia, dar în continuare nu avem date despre Africa și restul Americii de Sud.
 

Secretarul de stat american Rex Tillerson a propus negocieri cu Coreea de Nord fără condiții prelabile. Comentatorii sunt însă rezervați în privința șanselor de succes.

Rex Tillerson dorește discuții cu Coreea de Nord. Dar Casa Albă nu este prea sigură, titrează revista americană Time.

În octombrie, Donald Trump părea să se refere  tocmai la Tillerson când spunea că încercarea de a negocia cu Coreea de Nord e pierdere de timp. Mesajul lui Trump urma unei mențiuni a lui Tillerson potrivit căruia canalele de comunicații cu Pyongyang rămân deschise.

Business Insider remarcă la rândul său că noua strategie a lui Tillerson în privința Coreei de Nord este apreciată de China și Rusia - dar subminată de Trump.

Adepții liniei dure spun că, dacă SUA ar accepta discuții fără condiții prealabile, ar da Phenianului un loc la masă ca egal al Washingtonului, ceea ce ar însemna o înfrângere.

Publicația europeană Politico evaluează astfel șansele diplomației americane:

S.U.A. ar putea trece la sancțiuni cuprinzătoare pentru a forța cumva dezarmarea sau schimbarea regimului. Dar există puține șanse ca Pekinul și alți actori cheie să aplice sancțiuni totale - sau ca astfel de sancțiuni să-l oblige până la urmă pe Kim să renunțe la armele nucleare, sau pe armata nord-coreeană să renunțe la Kim.

Liderul nord-coreean simte că regimul său nu poate supraviețui fără arme nucleare. Oricare ar fi sancțiunile, acestea nu pot fi la fel de periculoase ca renunțarea la programul nuclear. Așa că mai bine păstrează armele.

China și ceilalți știu și ei acest lucru. Ei cred că sancțiunile vor spori suferința poporului nord-coreean, fără însă a satisface cererile americane. Regimul nord-coreean va respinge orice rezultat care nu îi permite să mențină descurajarea nucleară.

Fără capacitatea de a descuraja Statele Unite, liderii nord-coreeni nu au niciun pârghie pentru a preveni viitoarele eforturi de subminare sau răsturnare a puterii de la Phenian.

Și apoi, când însuși Trump îl tratează pe Tillerson ca pe un ratat, de ce l-ar lua tocmai Phenianul în serios?”

Revista presei internaționale din 15 decembrie 2017
320