Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hărțuirea online, un fenomen care ia proporții

hartuire.jpg

Image source: 
Getty Images / Peter Dazeley via rfi.fr

Revista franceză Le Point abordează subiectul ”cyber-hărțuirii”. Anonimă, ușor de comis și, uneori, cauzatoare de moarte, hărțuirea online a devenit o adevărată problemă, scrie revista franceză în cadrul unei ample anchete.

”Thomas (un nume fictiv, bineînțeles)  ar putea vorbi ore întregi despre hărțuirea online. În 2013, în toiul dezbaterii privind căsătoria între persoane de același sex, unul dintre prietenii săi a fost bătut pe stradă pentru că era homosexual. Thomas l-a apărat public pe Twitter. Și foarte repede s-a văzut luat în primire de un grup de troli, "trei sau patru, foarte activi și care și-au petrecut  mult timp urmărindu-mă pe Twitter", își amintește el. Unul dintre ei i-a difuzat fotografia, însoțită de o insultă.

De atunci, Thomas a început să primească și "3.000 - 4.000 de insulte simultan". Între timp, ceilalți troli îi contactează pe prietenii săi pentru a obține informații.

La fel ca și Thomas, sute de oameni de diferite profesii și vârste se confruntă zilnic cu fenomenul hărțuirii online. În ultimii ani, viața lor a devenit un calvar. În fiecare zi, sunt insultați, defăimați, amenințați sau le sunt dezvăluite informații personale.

De cele mai multe ori, atacatorii sunt anonimi, protejați printr-un pseudonim, ceea ce face dificilă identificarea lor. Acest nou tip de hărțuire afectează întreaga lume: în Statele Unite, potrivit unui studiu publicat de Centrul de Cercetare Pew în 2017, 41% dintre adulți au fost supuși anumitor forme de hărțuire online. În Franța, nu există încă statistici oficiale pe această temă. Dar atacul coordonat asupra jurnalistei Nadia Daam a  demonstrat puterea distructivă a rețelelor sociale.

Ținte privilegiate sunt femeile și, mai ales, feministele. Pentru jurnalista Nadia Daam, acest tip de hărțuire a căpătat o  formă fără precedent: a suferit o încercare de intruziune în propriul domiciliu. În prezent se luptă cu trolii.

Cyber-hărțuirea este pedepsită în Franța cu până la 3 ani de închisoare și amendă de 45 000 de euro. Cu condiția identificării vinovaților ...”

 

De la Brexit la Catalonia, naționalismul testează rezistența UE. Este concluzia unui comentariu al Agenției France Presse preluat pe larg în presa europeană.

În Marea Britanie, ruptura de Bruxelles s-a făcut în numele suveranității și al refuzului de a finanța o organizație de birocrați care impun regulile lor și împiedică Insula să capete relevanță globală, au susținut adepții Brexitului.

În Catalonia, argumentele emoționale, care datează de pe timpul dictaturii lui Franco, s-au alăturat unor motive economice. Statul spaniol este considerat o frână a prosperității și a exprimării unei identități.

Naționaliștii  consideră că nu mai este necesar să subscrie la ideea unei națiuni care i-a asuprit din timpuri imemoriale. În plus, naționalismul cultural și etnic este acum legitimat de economie, mai ales invocându-se refuzul solidarității fiscale cu regiunile mai sărace.

Pe lângă factorii economici, discursul privind identitatea națională amenințată de imigrație, precum și respingerea elitelor sunt alte teme care alimentează versiunea populistă a naționalismului.

Pentru analistul Renaud Thillaye, expert pe probleme europene la Flint Global din Londra, succesul naționalismului este legat „într-o bună măsură, de corupție și discreditarea partidelor tradiționale, precum și de setea de o democrație mai apropiată de cetățean".

Dar UE se luptă cu toată puterea pentru a descuraja aspirațiile separatiste, chiar daca scoțienii, catalanii sau corsicanii „ văd în UE, un potențial aliat împotriva statelor centrale“, a declarat expertul consultat de AFP.

Uniunea nu a ridicat un deget în criza catalană și a evitat să garanteze scoțienilor un statut separat după Brexit.

Până în prezent, Uniunea a trecut testul de stres. Desigur, plecarea Regatului Unit a fost un șoc puternic. Dar țara nu făcea parte din euro, fapt care a evitat instabilitatea financiară. În plus, negocierile dureroase pentru Brexit nu încurajează dorința celorlalți membri ai clubului de a imita gestul britanicilor.

Alegerile de anul viitor din Italia, Ungaria și Suedia vor constitui o oportunitate de a testa puterea partidelor anti-elită, eurosceptice și populiste, care vin în prim plan.

 

În Italia, repatrierea rămășițelor regelui Victor Emmanuel al III-lea, mort în exil, provoacă numeroase controverse.

Presa italiană reia declarația dură a președintelui Asociației Rezistenței Italiene, pentru care această întoarcere "rănește conștiința celor care supraveghează memoria istorică". De asemenea, figuri ale comunității evreiești își exprimă în presă îngrijorarea cu privire la posibilitatea transferării rămășițelor în Pantheonul de la Roma, așa cum au solicitat membrii familiei. Dar, după cum informează La Repubblica, președintele Senatului a asigurat că nu va fi cazul și că nu va avea loc nici un revizionism cu privire la imaginea regelui, considerat complice al fascismului.

Pentru Il Tempo, ”Victor Emmanuel III, a făcut cu siguranță greșeli dar, de asemenea, a cunoscut un prestigiu mondial și reprezintă o poveste din trecutul Italiei”.

Publicația Libero crede că "regele nu merită un astfel de scandal" și că toată această dispută despre "două grămezi de oase" este ridicolă.

Acest caz, explică politologul Alessandro Campi în Il Messagero,  este o nouă ilustrare a relației conflictuale dintre italieni și istoria lor. ”Ei nu o cunosc prea bine și tind să o folosească adesea ca o armă polemică și să experimenteze un amestec de frică și rușine față de ea. Trebuie să fim conștienți de lucrurile bune sau rele care ne-au determinat să fim așa cum suntem", conchide politologul italian.

Revista presei internaționale din 20 decembrie 2017
275