Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dacă iese din UE, Polonia dă faliment

Presa internațională continuă comentariile privitoare la decizia Comisiei Europene împotriva Poloniei. De data aceasta, în dezbatere intervin aspectele de natură financiară.

Publicatia britanica  Financial Times  vorbește de țările central și est-europene acuzate de subminarea principiilor democratice ori de  lipsa de acțiune împotriva corupției și garantării independenței judiciare . O listă în care ziarul britanic include, pe lângă Polonia - Ungaria, Bulgaria și România”

“Polonia primește cei mai mulți bani. Germania și țările care gândesc la fel ca ea susțin că următorul buget ar trebui să condiționeze finanțarea de respectarea valorilor UE. Însă această amenințare s-ar putea să-i alarmeze pe politicienii PiS mai puțin decât își imaginează unii europeni din Vest. L-am auzit pe Mateusz Morawiecki, noul premier polonez, declarând că el s-ar bucura de o asemenea șansă de a vindeca dependența economiei poloneze de subvențiile UE”, mai noteaza Financial Times.

Pentru ziarul britanic Express, guvernanții de la Varșovia sunt pur și simplu niște ”lunatici”. O ieșire a Poloniei din UE, așa cum cer grupurile naționaliste, ar însemna falimentul țării.  

Țara este "atât de dependentă de UE", încât nu va face față unei desprinderi în stil Brexit.
”De aderarea la Uniunea Europeană, 140 de miliarde de euro au intrat în Polonia , în timp ce aceasta a contribuit cu aproape 46 de miliarde de euro la bugetul Uniunii”.

 

Pentru Le Monde, dacă procedura legată de Articolul 7 continuă, atunci finalul poveștii este deja cunoscut: dat fiind dreptul de veto al Ungariei, Polonia nu va ajunge să fie pedepsită. Comisia Europeană, va trebui totuși să o termine cu propria neputință, iar aici, Articolul 7 este doar un prim pas.
”Mai multe capitale intenționează acum să se concentreze pe calea financiară. Reducerea pachetul fondurilor europene „ar fi cu siguranță o pedeapsă pe care Varșovia ar simți-o din plin , astfel dovedindu-se  mai eficace decât un Articol 7, probabil inaplicabil. În exercițiul 2014-2020, Polonia a primit 73 miliarde de euro – asta fără a ține cont de sumele virate prin politica agricolă.
Proiectul este, în orice caz, discutat în ultimele săptămâni. Iar dezbaterea privind bugetul pentru perioada 2020-2026, deci, după Brexit, ar putea oferi o bună ocazie”, menționează Le Monde.

 

Emmanuel Macron și-a sărbătorit ieri cea de-a 40-a aniversare, într-o notă optimistă. Francezii își mențin încrederea în el, după primele opt luni la Élysée, așa cum arată sondajele.

Cu o nuanță, însă - avertizează Le Figaro. ”E adevărat că mai bine de un francez din doi este acum mulțumit de acțiunea șefului statului. Cu toate acestea, mulți sunt aceia care se plâng de faptul că el este un președinte al celor bogați și percep în el o anumită lipsă de modestie”. Acestea sunt principalele lecții ale unui studiu de consultanță Odoxa-Dentsu Consulting pentru Le Figaro și Franceinfo.

În orice caz, ”Emmanuel Macron redevenit popular. Și este un fenomen unic în istoria Republicii a cincea. În decembrie, 52% dintre respondenți au declarat că sunt mulțumiți de acțiunea șefului statului, în timp ce doar 41% credeau aceasta la începutul lunii noiembrie.
 
Creșterea se datorează, spun sociologii, în special acțiunii sale în Europa și pe scena internațională, unde șeful statului înregistrează un nivel de aprobare de 61% .

 

 Provocarea pentru Emmanuel Macron este acum să pună acest capital la baza următoarelor reforme. Prima jumătate a anului 2018 se anunță încărcată, cu proiecte controversate, cum ar fi cel privind azilul și imigrația”.

 

The Economist își concentrează atenția asupra capitalei Albaniei, Tirana. Un oraș care s-a schimbat mult în ultimii ani. Iar prmarul Tiranei se profilează ca o viitoare stea a politicii albaneze.

”Acum un sfert de secol, Tirana era mai mult sat decât o capitală. În timpul comunismului  ajunsese la 200.000 de locuitori. Până în 1991, automobilele private fuseseră interzise, ​​existau puține magazine și practic nu aveai unde să te distrezi.

Căderea comunismului a deschis o perioadă a nebuniei construcțiilor, care au răsărit în mod necontrolat, peste tot, inclusiv în parcul central din Tirana.

Pe când era primar, Edi Rama, actualul prim-ministru socialist, a îndepărtat clădirile ilegale din centru. Cel care i-a luat locul, primarul Erion Veliaj, a continuat să facă ordine.

Pe când Veliaj avea zece ani, tatăl său a murit, iar el a fost trecut, de unchiul său, peste granița muntoasă cu Grecia. Mai târziu a ajuns să studieze în America și Marea Britanie. A fost implicat într-un grup de activiști anti-corupție care demascat multe fapte ale guvernului lui Sali Berisha, prim-ministru din 2005 până în 2013.

Acum că la jumătatea mandatului său de primar, Veliaj și-a îndreptat atenția spre suburbiile din Tirana. Aproape toate clădirile erau branșate ilegal la rețelele de servicii urbane și standardele erau neuniforme. Acestea au trebuit să intre în legalitate.

Pentru mulți locuitori din suburbii, a fost pentru prima dată când au intrat  în contact cu statul , în 25 de ani, spune primarul.

Întrebat dacă dorește să conducă Albania în viitor Veliaj spune că se gândește doar la câștigarea unui al doilea mandat ca primar.

Dar niciodată el nu s-a aflat într-o situație mai bună. Activitatea sa este apreciată de opinia publică și în plus beneficiază și de implicarea guvernului lui Edi Rama într-un scandal de corupție. Ministrul de interne a fost acuzat de legături cu traficanții de droguri. Ministrul, care a și demisionat, se profila ca singurul său adversar serios pentru eventuala viitoare conducere a Partidului Socialist”, notează The Economist.

 

 
1032